O ameninţare importantă la adresa securităţii europene este "comportamentul ostil" al Federaţiei Ruse, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis, care nu a nominalizat însă Rusia. "O ameninţare importantă la adresa securităţii europene este reprezentată, evident, de comportamentul ostil care vine dinspre est, ca să nu fiu prea concret", a afirmat şeful statului, precizând că în aceste condiţii obiectivul major al României este de a-şi consolida securitatea prin eforturi la nivel naţional şi valorificând cât mai bine parteneriatele strategice dezvoltate de-a lungul timpului, în mod special Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, precum şi rolul în NATO şi în Uniunea Europeană.
Declaraţiile au fost făcute la seminarul cu tema "Redefinirea contextului de securitate în Europa de Sud-Est – o abordare de la Bucureşti".
Iohannis a spus că regiunea Mării Negre are o greutate aparte în ecuaţia de securitate la nivel internaţional, fiind la intersecţia vecinătăţilor Estice şi Sudice ale NATO şi ale UE – cu ameninţările, riscurile şi provocările specifice: conflicte regionale îngheţate sau active, noi ameninţări de natură cibernetică, hibridă şi teroristă, migraţie ilegală, iar "toate acestea trebuie abordate în mod coordonat şi coerent, ceea ce reprezintă în sine deja o provocare".
"În prezent, o ameninţare importantă la adresa securităţii europene este reprezentată, evident, de comportamentul ostil care vine dinspre est, ca să nu fiu prea concret. Pe fondul acestor evoluţii, obiectivul major al României este de a-şi consolida securitatea prin eforturi la nivel naţional şi valorificând cât mai bine parteneriatele strategice dezvoltate de-a lungul timpului, în mod special Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii - cel mai important parteneriat strategic al ţării noastre - precum şi rolul nostru în NATO, dar şi în cadrul Uniunii Europene", a declarat preşedintele.
Potrivit acestuia, în viziunea României există trei linii de acţiune esenţiale care trebuie avute în vedere în perioada imediat următoare - întărirea solidarităţii în interiorul NATO, dezvoltarea parteneriatului între NATO şi Uniunea Europeană şi asigurarea unităţii, coerenţei şi consolidării măsurilor aliate pe Flancul Estic, în cadrul posturii de descurajare şi apărare a NATO.
Iohannis a arătat că solidaritatea în interiorul NATO include consolidarea relaţiei transatlantice, care este garanţia funcţionării optime a Alianţei şi a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington. Din acest motiv, România încurajează activităţile desfăşurate de militarii americani pe teritoriul ţării noastre, în cadru aliat sau bilateral, şi creşterea prezenţei militarilor şi echipamentului militar american în România.
În ceea ce priveşte dezvoltarea parteneriatului între NATO şi Uniunea Europeană, Iohannis a spus că România sprijină acest parteneriat în arii de interes comun precum mobilitatea forţelor sau apărarea cibernetică, iar cooperarea NATO - Uniunea Europeană va aduce plus-valoare securităţii europene şi euro-atlantice şi va genera eficienţă instituţională.
"Nu în ultimul rând, ajungând la cea de a treia linie majoră de acţiune, este esenţială asigurarea unităţii, coerenţei şi consolidării măsurilor aliate pe Flancul Estic, în cadrul posturii de descurajare şi apărare a NATO. În acest sens, creşterea mobilităţii forţelor şi asigurarea forţelor de întărire sunt esenţiale pentru sporirea eficienţei aliate. Suntem în plin proces de implementare a prezenţei înaintate (Forward Presence) a NATO în România şi în regiunea Mării Negre, dar aceasta nu şi-a atins deplinul potenţial şi evaluez că trebuie să îi conferim o şi mai bună capacitate de reacţie şi de mobilitate. Într-adevăr, avem nevoie de un Flanc Estic mai bine apărat, inclusiv printr-o prezenţă înaintată unitară, bazată pe o abordare integrată de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Aceste linii de acţiune se reflectă în priorităţile pe care România le urmăreşte la Summitul Aliat din iulie", a declarat Klaus Iohannis.
El a mai spus că, având în vedere climatul de securitate actual, NATO trebuie să continue întărirea posturii de apărare şi descurajare şi să consolideze dimensiunea apărării colective faţă de riscurile, ameninţările şi provocările dinspre Est.
"România este, totodată, conştientă de faptul că securitatea euro-atlantică este legată intrinsec de stabilitatea statelor de la graniţele acesteia. De aceea, Alianţa trebuie să crească contribuţia pe dimensiunea proiectării stabilităţii şi a creşterii rezilienţei partenerilor săi. Sunt necesare, astfel, rezultate tangibile în vecinătatea strategică, atât în Est, zonă de interes specific ce trebuie să rămână prioritară pe agenda NATO, cât şi în Sud, inclusiv sub aspectul combaterii terorismului", a mai spus şeful statului.
El a subliniat că România va continua să îşi respecte angajamentele privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare şi că anul trecut a înregistrat un progres important în acest domeniu, investind în propria securitate şi, implicit, în securitatea Alianţei. Astfel, peste 33% din bugetul apărării a fost alocat, anul trecut, pentru achiziţii de echipamente majore şi dezvoltarea de capabilităţi, procent semnificativ mai mare decât procentul de 20% recomandat de NATO. La acestea se adaugă şi contribuţia naţională consistentă la operaţiunile şi misiunile NATO.
"Suntem pe deplin conştienţi că, în condiţiile mediului de securitate actual, apărarea începe cu teritoriul naţional. Ne bazăm pe sprijinul Aliaţilor, dar, în acelaşi timp, continuăm eforturile naţionale în acest domeniu. Aşadar, România va continua să îşi asume, în mod credibil şi predictibil, rolul de furnizor de securitate şi stabilitate în regiune", a adăugat Klaus Iohannis.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
