Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la recepţia organizată cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei, că România are în Franţa un partener şi prieten pe care poate conta, aşa cum şi Franţa poate conta pe România. Şeful statului a vorbit în discursul său, despre similitudinea dintre imnurile celor două ţări, despre faptul că făurirea statului român modern este legată de Franţa, despre afinităţile culturale, despre oamenii de cultură români pentru care Franţa a fost ţară de adopţie, despre proiectele comune, despre investiţiile franceze şi despre colaborarea în cadrul NATO.
"14 Iulie nu reprezintă doar Ziua Naţională a Franţei. Ea este una din marile date emblematice ale istoriei, un simbol puternic al luptei pentru libertate, pentru apărarea valorilor şi principiilor fundamentale ale democraţiei şi ale drepturilor omului", a afirmat Iohannis.
El a afirmat că popoarele celor două ţări cred cu tărie în aceleaşi idealuri, motiv pentru care "vedem spiritul Marseillaise-ei atât de apropiat de cel al imnului nostru, Deşteaptă-te, Române!".
În opinia şefului statului, orice evocare a ceea ce înseamnă Franţa pentru România porneşte din istorie, iar "făurirea Statului Român modern este intrinsec legată de Franţa".
"În acest context, doresc să salut marea deschidere şi angajamentul Preşedintelui Franţei, domnului François Hollande, pentru materializarea proiectului cultural comun de anvergură care va marca, în 2018 şi 2019, Centenarul Marii Uniri. Ţin, de asemenea, să amintesc un alt reper al istoriei noastre comune şi, totodată, al prieteniei tradiţionale româno-franceze – apropiata împlinire a 100 de ani de la sosirea la Iaşi, în octombrie 1916, a misiunii militare conduse de generalul Henri Berthelot", a declarat preşedintele.
Conform lui Iohannis, "un rol determinant în dezvoltarea continuă a relaţiilor noastre l-au jucat afinităţile culturale profunde şi ataşamentul autentic pe care românii l-au nutrit faţă de cultura şi limba franceză".
"Franţa a fost o patrie generoasă de adopţie pentru numeroşi oameni de cultură şi ştiinţă români, precum Constantin Brâncuşi, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, George Enescu şi mulţi, mulţi alţii. Nu pot să nu evoc şi faptul că Bucureştiul a fost modernizat sub influenţa arhitecturii pariziene şi a avut o viaţă socială şi artistică fertil influenţată de cultura franceză, ce i-a adus, la începutul secolului trecut, numele de „Micul Paris”", a menţionat Klaus Iohannis.
El a precizat că în România sunt 25 de licee şi colegii naţionale francofone şi 115 filiere francofone în 33 de universităţi asociate Agenţiei Universitare a Francofoniei.
În ceee ce priveşte domeniul economic, şeful statului a apreciat că există toate premisele pentru o colaborare mai strânsă, referindu-se la prezenţa în România a unor investitori francezi de primă mărime, dar şi la interesul tot mai pronunţat al IMM-urilor franceze faţă de oportunităţile oferite de piaţa românească.
Iohannis a enumerat şi proiectele comune în domenii precum cercetarea, inovarea şi noile tehnologii, respectiv Airbus Helicopters sau Laserul de la Măgurele.
Klaus Iohannis a vorbit şi despre parteneriatul dintre cele două ţări în cadrul UE şi NATO, dar şi la nivel global, în "gestionarea unor provocări complexe ca fenomenul terorist sau schimbările climatice".
"O Franţă puternică este în interesul României, aşa cum o Românie puternică, partener de încredere la nivel regional, european şi internaţional, este în interesul direct al Franţei", a spus şeful statului, menţionând că toate aceste teme vor fi aprofundate cu ocazia vizitei la Bucureşti a preşedintelui francez, în luna septembrie.
Preşedintele Iohannis a menţionat în discursul său şi românii din Franţa, dar şi francezii din România, ca fiind fudamentul relaţiei dintre cele două ţări şi mulţumindu-le "pentru munca şi efortul lor, pentru contribuţia şi valoarea pe care o aduc societăţilor în care trăiesc".
El a invocat şi afirmaţia lui Nicolae Titulescu potrivit căreia "când este vorba despre România şi Franţa, este dificil să separi inima de raţiune".
"Avem în Franţa un aliat, partener şi prieten pe care putem conta, aşa cum Franţa poate conta pe România. Cu această convingere, închei urând prietenilor noştri francezi «Bonne fête nationale!». «Vive la France, Vive la Roumanie»", a spus Klaus Iohannis în finalul discursului său.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
