Anxietatea este în creştere accelerată în România şi devine o realitate comună pentru un număr tot mai mare de români. Potrivit datelor recente, ţara noastră se află în topul statelor europene cu cea mai rapidă creştere a cazurilor de anxietate, dublând numărul pacienţilor internaţi pentru tulburări anxioase în doar un an. În acest context, o înţelegere mai profundă a modului în care funcţionează creierul unei persoane afectate de anxietate devine esenţială.
Anxietatea - o creştere alarmantă, susţinută de factori multipli
La Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi, numărul cazurilor lunare de anxietate a crescut de la aproximativ 250 în 2024 la peste 520 în 2025. Medicii atrag atenţia asupra unei presiuni tot mai mari asupra sistemului medical, dar şi asupra faptului că o parte semnificativă a populaţiei nu ajunge niciodată la tratament specializat.
Printre cauzele acestei evoluţii se numără vulnerabilităţile socio-economice. România are una dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie din Uniunea Europeană. În acelaşi timp, lipsa accesului la servicii de sănătate mintală eficiente şi stigma asociată cu problemele psihice contribuie la adâncirea crizei. Un alt factor critic este mediul digital. România se situează în primele patru ţări din Europa la nivelul agresiunii cibernetice în rândul adolescenţilor, fenomen asociat direct cu anxietatea şi depresia.
Anxietatea este în creştere accelerată în România. Ce se întâmplă în creierul unei persoane anxioase?
Dincolo de simptomele evidente – nelinişte, palpitaţii, iritabilitate – anxietatea lasă urme vizibile la nivel cerebral. Studiile de neuroimagistică şi evaluările qEEG (electroencefalogramă cantitativă) arată că persoanele cu anxietate prezintă o hiperactivare a reţelei implicite (default mode network), responsabilă pentru ruminare, gânduri automate şi proiecţii negative despre viitor.
Această reţea devine excesiv de conectată, în special în absenţa stimulilor externi. Cu alte cuvinte, creierul anxios continuă să funcţioneze într-o stare de alertă chiar şi în momentele de repaus. Activitatea electrică în zonele frontale poate fi haotică sau supraîncărcată, ceea ce explică dificultăţile de concentrare, somnul neodihnitor şi epuizarea mentală.
Evaluarea qEEG de la Institutul BrainMap ajută la reglarea tiparelor anxioase
Conform specialiştilor de la Institutul BrainMap, evaluarea qEEG permite identificarea timpurie a tiparelor cerebrale atipice asociate cu anxietatea. Această analiză, care durează doar 14 minute, oferă o hartă neurocognitivă precisă a activităţii cerebrale, permiţând diferenţierea între o anxietate de natură psihologică şi una de origine neurofiziologică.
Potrivit Dr. Diana Nemeş, expert cu peste 20 de ani de experienţă în neurofeedback, o mare parte dintre pacienţi prezintă o supraconectivitate în zonele cerebrale implicate în răspunsul la stres. Această informaţie devine crucială în alegerea unui plan terapeutic personalizat, care poate include antrenamente de reglare cerebrală prin neurofeedback.
Neurofeedback-ul este o metodă noninvazivă care utilizează feedback vizual şi auditiv pentru a ajuta pacientul să regleze activitatea electrică a creierului. Într-un studiu publicat în Science Direct, aplicarea a 20 de sesiuni de neurofeedback unui pacient oncologic cu anxietate a condus la o scădere semnificativă a scorurilor de anxietate.
BrainMap: echilibru prin neuroreglare
La Institutul BrainMap, evaluarea qEEG este doar începutul. În funcţie de rezultatele obţinute, se construieşte un protocol personalizat care poate include neurofeedback, fotobiomodulaţie sau stimulare transcraniană. Aceste tehnologii, bazate pe 60 de ani de cercetări în neuroştiinţă, urmăresc să restabilească echilibrul cerebral prin stimularea neuroplasticităţii – capacitatea naturală a creierului de a se adapta şi reorganiza.
BrainMap nu se adresează doar anxietăţii, ci şi altor afecţiuni precum depresia, ADHD, tulburările de somn, dependenţele sau chiar bolile neurodegenerative precum Alzheimer şi Parkinson. Într-un context în care anxietatea este în creştere accelerată în România, iar tot mai mulţi români se confruntă cu lipsa unui sprijin eficient, abordarea neuroterapeutică devine o alternativă viabilă şi validată ştiinţific.
Mai multe informaţii despre evaluarea qEEG pot fi găsite pe site-ul oficial al Institutului BrainMap.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
