Proiectul de reducere a pedepselor în compensaţie pentru condiţiile de detenţie improprii este un act de gratiere colectivă mascată, pe care Guvernul are obligaţia de a şi-l asuma, susţine sindicatul Omnia, al angajaţilor din penitenciare. Sindicaliştii mai susţin că Ministerul Justiţiei a încălcat legea, programând şedinţa de dezbatere publică pentru vineri, fără să respecte termenul de trei zile pentru informarea publicului.
"Astăzi (miercuri, n.r.), în jurul orei 09.00, am solicitat Ministerului Justiţiei, în temeiul art. 7 alin. 9 din legea 52/2003 organizarea unei şedinţe publice pentru dezbaterea Proiectului de Lege de modificare şi completare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, propus de către ministrul Justiţiei", anunţă reprezentanţii sindicatului Omnia din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP).
Sindicaliştii susţin că Ministerul Justiţiei a încălcat legea planificând pentru vineri şedinţa de dezbatere a proiectului de lege.
"Tot astăzi, în jurul orei 18.00, Ministerul Justiţiei a răspuns planificând şedinţa de dezbatere publică pentru data de 11 noiembrie 2016 începând cu ora 12.00, din nefericire cu încălcarea art. 8, alin. 1, lit. a din legea 52/2003 referitor la invitaţia adresată publicului şi mass media de a participa. Astfel, legea prevede cel puţin trei zile, iar Ministerul Justiţiei încalcă această prevedere legală, comprimând timpul pentru informarea publicului şi mass-media la 42 de ore (admiţând că s-au îndeplinit toate formalităţile de informare a publicului)", arată reprezentanţii sindicatului Omnia.
Ei mai spun că au transmis, alături de solicitare, observaţiile potrivit cărora proiectul de act normativ este insuficient fundamentat. Sindicaliştii mai susţin că există numeroase semne de întrebare în ceea priveşte implementarea proiectului, care ar reprezenta şi o "povară administrativă imensă asupra instituţiilor penitenciare în contextul deficitului actual de personal de 40 la sută (conform estimărilor ANP)".
"Considerăm aşadar că proiectul prezentat este în fapt un act de graţiere colectivă mascată, iar Guvernul are obligaţia de a-şi asuma deschis o astfel de măsură şi efectele negative ale încurajării criminalităţii prin acte de clemenţă, indiferent că în acest caz este folosit termenul «recurs compensatoriu». Minciunile doamnei Prună, ministrul Justiţiei, trebuie să înceteze", spun sindicaliştii.
Pentru aplicarea proiectului, într-o fază iniţială, reprezentanţii Omnia estimează un volum de 168.000 de ore suplimentare. Ei au calculat că, la un număr de aproximativ 28.000 de dosare ar corespunde câte şase ore de lucru pentru elaborare, corespondenţă şi revizuire.
"În condiţiile în care sunt deja 1,5 milioane de ore suplimenatare şi lipseşte infrastructura informatică este greu de crezut că termenele prevăzute în proiect vor putea fi respectate", avertizează sindicaliştii.
Ei mai susţin că proiectul ar trata "superficial" procedura calculării zilelor de care urma să beneficieze deţinuţii.
"Proiectul tratează superficial procedura calculării acestor zile de câştig de care ar urma să beneficieze deţinuţii cazaţi în condiţii improprii, dar şi posibilitatea ca acest calcul să fie contestat de către deţinuti sau ca instanţa să ignore aceste zile considerate executate din oficiu (trei zile câstig pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii de detenţie sub trei metri pătraţi/deţinut)", mai arată sindicaliştii.
Ca atare, sindicatul Omnia solicită Ministerului Justiţiei să asigure respectarea termenelor şi condiţiilor prevăzute de lege pentru organizarea şedinţelor de dezbatere publică şi să pună la dispoziţie şi analiza de impact a proiectului de act normativ, aşa cum prevede legislaţia transparenţei decizionale.
Solicitarea este susţinută şi de Sindicatul Solidaritatea din Penitenciarul Craiova, de Sindicatul Liber din Penitenciarul Gherla şi de Sindicatul Danubius Drobeta din Penitenciarul Drobeta - Turnu Severin, arată reprezentanţii sindicatului Omnia.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat, marţi, că susţine propunerea zilelor compensatorii pentru condiţiile grele din penitenciare şi că nu este de acord cu o graţiere colectivă, care ar reumple închisorile în mai puţin de un an, având în vedere rata mare a recidivei.
"Am avut două proiecte mari de graţiere în 1997 şi 2002. Dacă România s-ar decide să facă mâine o nouă graţiere, printr-o lege adoptată de Parlament, nu ar rezolva decât efectul. Graţierea nu va rezolva situaţia foarte grea din penitenciare şi condiţiile pe care eu le-am văzut. Dacă este să ne luăm după recidiva care există în România, ea nu e mică deloc şi, din calculele noastre, ar duce la reumplerea acestor penitenciare într-un termen mai mic de un an”, a declarat Raluca Prună, după semnarea acordul de colaborare dintre Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării cu privire la implementarea, la nivel local, a Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2016-2020.
Referindu-se la proiectul de lege privind reducerea cu 10 la sută a pedepselor deţinuţilor care sunt închişi în condiţii improprii, pus în dezbatere, ministrul Justiţiei a arătat că zilele deduse din pedeapsă nu sunt un drept excepţional în cadrul sistemului penitenciar.
"Am făcut acest lucru pentru că trebuie să arătăm mai multă toleranţă faţă de un sistem penitenciar care nu este în cele mai bune dintre stările posibile şi pentru că avem decizia cvasipilot privind condiţiile din penitenciare. Va fi foarte greu de explicat de ce am decide să dăm o compensaţie de unul, doi sau trei euro pe zi. Cum ar putea un Guvern să explice unei societăţi că, în loc să dăm bani, de pildă, pentru educaţie, alegem să dăm o compensaţie bănească celor aflaţi în detenţie? Am găsit această modalitate de recompensare care înseamnă multă muncă pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor”, a spus Raluca Prună.
Ministerul Justiţiei a publicat în 3 noiembrie proiectul de modificare şi completare a legii privind executarea pedepselor privative de libertate prin care se încearcă stabilirea unor măsuri reparatorii pentru deţinuţii cazaţi în condiţii improprii, aceştia urmând să beneficieze de o reducere a pedepsei cu trei zile pentru fiecare 30 de zile executate.
"Având în vedere situaţia de supraaglomerare cu care se confruntă sistemul penitenciar din România, Ministerul Justiţiei pune în dezbatere publică proiectul de lege de modificare şi completare a Legii nr. 254/ 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin instituirea unui mecanism compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă”, arată Ministerul Justiţiei.
Potrivit proiectului de lege, acordarea compensării urmează să fie operată din oficiu şi să nu mai fie condiţionată de formularea unei cereri de către persoana deţinută.
Această compensare se realizează în procedura liberării condiţionate, toate condiţiile pentru acordarea acesteia urmând a fi examinate de comisia de liberare condiţionată din cadrul penitenciarului şi de către instanţă, se mai arată în proiect.
În 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat o hotărâre semi-pilot împotriva României din cauza supraaglomerării şi a condiţiilor necorespunzătoare de detenţie. CEDO a stabilit că acestea reprezintă probleme structurale ale sistemului penitenciar din România.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
