Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, a declarat, pentru News.ro, că deputatul PSD Cătălin Rădulescu a păstrat arma pe care o avea la Revoluţie mulţi ani după 1989 şi se poate demonstra că o avea, pentru că şi-a făcut poze cu acea armă. Mărieş a spus că deputatul Cătălin Rădulescu face acum "declaraţii necontrolate" pentru că, în urmă cu o lună, Asociaţia 21 Decembrie a cerut procurorilor să fie pus sub acuzare în dosarul Mineriadei, în care există declaraţii că, în 13 iunie 1990, în calitate de lider al FSN filiala Argeş,a dat dispoziţie unor oameni să se adune şi le-a pus la dispoziţie zece autobuze, cu care aceia au venit la Bucureşti, cel mai probabil "pentru a bate demonstranţii din Piaţa Universităţii”.
Teodor Mărieş a spus că, în urmă cu o lună, când a avut o întâlnire cu procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie legată de dosarul Mineriadei, i-a spus pentru prima dată de o posibilă implicare a deputatului Cătălin Rădulescu, arătând atunci că vor fi oameni de la Piteşti care vor face declaraţii despre ceea ce s-a întâmplat în 13 iunie 1990. El a precizat că, ulterior acelei întâlniri, oameni din judeţul Argeş care ştiu "activitatea lui Rădulescu din 1990”, le-au dat declaraţii procurorilor.
El a precizat că, potrivit declaraţiilor aflate în dosarul Mineriadei, în 13 iunie 1990, Cătălin Rădulescu a transmis dispoziţie să se adune "frontişti”, membri şi simpatizanţi ai Frontului Salvării Naţionale din judeţul Argeş, le-a pus la dispoziţie zece autobuze, iar acei oameni au mers la Bucureşti, probabil "pentru a bate demonstranţii din Piaţa Universităţii”.
"Asta este activitatea lui Cătălin Rădulescu din 13 iunie 1990, pentru care trebuie cercetat”, a mai spus Mărieş.
Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie a mai spus că deputatul Cătălin Rădulescu a ajuns acum să facă "declaraţii complet necontrolate, spunând că a avut armă şi că a tras cu ea la Revoluţie”.
Mărieş a precizat că nu ştie până în ce an a păstrat Cătălin Rădulescu arma, dar poate să spună cu certitudine că a avut-o mulţi ani după Revoluţie şi există dovezi în acest sens, pentru că Rădulescu şi-a făcut poze cu aceasta la o asociaţie din Argeş, împreună cu foşti colegi din FSN.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu după declaraţiile deputatului Rădulescu şi face cercetări pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice
De asemenea, după declaraţiile lui Cătălin Rădulescu că protestatarii din Piaţa Victoriei ar trebui alungaţi cu tunurile cu apă şi cele referitoare la mitraliera AKM cu care a luptat la Revoluţie, pe care este pregătit să o folosească din nou, trei persoane din judeţul Argeş au solicitat Parchetului Curţii de Apel Piteşti să se autosesizeze. Potrivit procurorului Dinu Dumbravă, de la Parchetul Curţii de Apel Piteşti, nu este vorba despre plângeri penale sau denunţuri, ci despre sesizări, care au fost înaintate Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Şi Poliţia Judeţeană Argeş a anunţat că s-a autosesizat după declaraţiile lui Rădulescu şi face verificări cu privire la respectarea Legii privind regimul armelor şi muniţiilor.
Cătălin Rădulescu a declarat marţi, la Parlament, că în urma afirmaţiilor privind protestatarii a primit 150 de ameninţări cu moartea, motiv pentru care şi-a contactat avocaţii şi a depus o plângere penală, urmând ca 150 de persoane să fie audiate. Social-democratul a ţinut să precizeze că, în continuare, nu este de acord cu faptul că oamenii protestează şi ocupă "neautorizat" Piaţa Victoriei, chiar dacă OUG 13 a fost respinsă.
Social-democratul a mai spus că este colecţionar, are ”nişte arme”, dar nu a tras în viaţa lui.
"Eu sunt colecţionar, am nişte arme, dar n-am tras în viaţa mea. Arma pe care eu o am acasă am cumpărat-o, sunt şi colecţionar. Am spus şi voi spune - dacă vreodată în ţara asta va mai veni comunismul, stalinismul, hitlerismul sau ceva, voi ieşi în stradă cu arma. Şi cu asta am clarificat subiectul. La Revoluţie am ieşit în stradă tot aşa, împotriva unui sistem comunist, atunci am luptat pentru nişte idei pentru care lupt - drepturile şi libertăţile omului. Pe vremea comunismului n-ai fi putut lua un interviu în viaţa voastră”, a adăugat Cătălin Rădulescu.
Deputatul PSD de Argeş Cătălin Rădulescu a spus, într-un interviu pentru "Adevărul", că protestatarii din Piaţa Victoriei ar trebui înfruntaţi cu tunuri de apă: "De ce mai stau ca proştii acolo? N-au treabă, n-au serviciu, n-au copii?”. Mai mult, el spune că şi-a păstrat mitraliera AKM cu care a luptat la Revoluţie şi este pregătit să o folosească din nou: "Nu o să mi-o ia nimeni în viaţa vieţilor şi o ţin, că poate vreodată, dacă mai vine cineva cu vreo idee din asta să transforme statul ăsta pentru care am luptat noi, sunt pregătit să ies cu arma să trag, imediat."
Întrebat dacă se gândeşte să iasă să tragă în Piaţa Victoriei, Cătălin Rădulescu a spus că o poate face oriunde vrea: "Pot să ies unde vreau eu. Dacă mă apucă pe mine vreo nebunie, pot să ies unde vreau eu. E dreptul meu şi riscul meu şi hotărârea mea în momentul ăla".
Instanţa supremă l-a condamnat definitiv, pe data de 5 decembrie 2016, pe deputatul PSD Cătălin Rădulescu la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, în dosarul în care este acuzat de dare de mită şi de administrarea unei firme, faptă incompatibilă cu calitatea sa de parlamentar.
În dosarul Mineriadei, procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au pus sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii mai multe persoane, printre care Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu şi Miron Cozma.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 11 - 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat şi coordonat un atac generalizat şi sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, respectiv împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, precum şi a populaţiei municipiului Bucureşti, atac în care au implicat participarea forţelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a unui număr de peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. În urma atacului au fost ucise prin împuşcare patru persoane şi au fost rănite alte trei. De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
