Procurorul general al României, Augustin Lazăr, susţine că amendarea codurilor penale nu se face prin ordonanţe de urgenţă, ci în Parlament, iar o lege nu poate ignora punctul de vedere al specialiştilor, pentru că strategia de politică penală a statului este făcută de Guvern, dar ea trebuie propusă de practicieni, care pot aprecia cel mai corect modul în care evoluează criminalitatea.
"Strategia de politică penală a statului este făcută de Guvern, dar strategia trebuie propusă de practicieni, pentru că ei pot aprecia cel mai corect modul în care evoluează criminalitatea. O lege nu poate ignora punctul de vedere al specialiştilor, iar situaţia ideală o reprezintă aceea potrivit căreia amendarea codurilor penale să nu se facă prin ordonanţe de urgenţă, ci de către Parlament”, a spus Augustin Lazăr, vineri, în cadrul unei întâlniri la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu reprezentanţi ai Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României (CNMR).
Augustin Lazăr a precizat că, încă de la preluarea mandatului, principala misiune a sa şi a echipei sale a fost creşterea gradului de încredere în justiţie al opiniei publice.
Procurorul general a adăugat că vrea să aibă un dialog deschis, transparent, cu reprezentanţii societăţii civile şi ai sindicatelor, pe probleme de larg interes public şi în măsura în care acestea se circumscriu competenţelor prevăzute de lege pentru Ministerul Public.
Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvernul Grindeanu marţi noapte privind modificarea codurilor penale a fost publicată imediat în Monitorul Oficial, iar cea mai mare parte a prevederilor ar urma să intre în vigoare la 10 zile de la publicare.
Modificările Codului Penal şi ale Codului de Procedură Penală se referă la definirea şi pedepsirea abuzului în serviciu, stabilind şi un prag minim de 200.000 de lei de la care acesta este faptă penală, lărgesc categoria persoanelor care ies de sub incidenţa prevederilor referitoare la favorizarea infractorului şi stabilesc că denunţul este valabil doar dacă este făcut în termen de şase luni de la comiterea faptei.
În 1 februarie, CSM a sesizat Curtea Constituţională cu un conflict de natură constituţională între puterea judecătorească şi cea executivă, în cazul OUG de modificare a codurilor penale. Sesizarea a fost înregistrată în aceeaşi zi la Curtea Constituţională, iar părţile urmează să trimită puncte de vedere până în 7 februarie.
Şi şeful statului a trimis joi CCR o sesizarea pe tema conflictului juridic constituţional provocat de OUG de modificare a codurilor penale, în care arată că Guvernul a intervenit nelegal prin emiterea actului, deoarece nu se susţine urgenţa măsurii, şi invocă şi protestele din ultima perioadă, ca dovadă că decizia Executivului nu este oportună.
Cele două sesizări, a preşedintelui şi a CSM, vor fi conexate şi judecate împreună de magistraţii Curţii Constituţionale.
Vineri, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu OUG de modificare a codurilor penale, arătând că a constatat neîndeplinirea cerinţelor referitoare la existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de ordonanţe. Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională, iar părţile implicate trebuie să trimită punctele de vedere până pe 7 februarie.
Tot vineri, procurorul general Augustin Lazăr a anunţat că va ataca la instanţă Ordonanţa de Urgenţă prin care sunt modificate Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.
De când a fost adoptată OUG de modificare a codurilor penale au loc proteste în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară, numărul celor care ies în stradă pentru a cere retragerea ordonanţei ridicându-se, în fiecare seară, la aproximativ 200.000 de oameni.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
