Liviu Dragnea a declarat, vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, înainte de începerea judecării ultimului termen din dosarul "Referendumul", că are încredere că nu va primi o pedeapsă cu executare.
"Pot spune ceea ce am spus şi în aceşti trei ani şi jumătate, de când a început procesul. Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi cred cu tărie în dreptul românilor de a merge la vot", a spus preşedintele PSD, Liviu Dragnea.
Acesta a promis că, după ce decizia judecătorilor va rămâne definitivă, va răspunde tuturor întrebărilor presei.
Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, vineri, ultimul termen din dosarul "Referendumul", în care, pe fond, Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.
Vicepreşedintele PSD, Gabriela Firea, a declarat, joi, că social-democraţii sunt preocupaţi în ceea ce priveşte sentinţa pe care o va primi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, dar speră ca ”deznodământul să fie unul fericit”.
”Suntem toţi preocupaţi, dar îi ţinem pumnii. Îi urăm mult succes, suntem alături de dumnealui. Suntem convinşi că nu a făcut niciun lucru rău, dar aşteptăm ca instanţa să se pronunţe şi să avem în sfârşit o decizie în legătură cu acest dosar şi vă daţi seama că ne-am dori cu toţii şi ar fi de preferat pentru noi toţi (...) ca deznodământul în acest dosar să fie unul fericit”, a spus Gabriela Firea, la Palatul Parlamentului.
La termenul anterior, în 31 martie, mai mulţi martori au declarat că nu au fost la referendumul pentru suspendarea fostului preşedinte Traian Băsescu, dar s-au regăsit cu semnăturile falsificate pe listele de vot. Au fost prezenţi 10 martori, iar cinci au trimis acte medicale potrivit cărora nu se pot deplasa deoarece sunt bolnavi.
Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul "Referendumul". În acelaşi dosar, 45 de inculpaţi au fost achitaţi, dintre care opt au fost preşedinţi de secţii de votare şi 37 au fost membri ai unor secţii de votare.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii mai spun că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
