Dacă se aprobă cele două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificările aduse Codurilor penale, în forma lor actuală, mai mulţi inculpaţi sau condamnaţi celebri ar putea ieşi din închisoare sau ar putea cere închiderea dosarelor. În plus, multe probe ar fi eliminate automat, vizate în primul rând fiind denunţurile.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În cazul în care s-ar aplica noile preveri, Dan Voiculescu ar beneficia de o reducere a pedepsei la jumătate pe motiv că are peste 60 de ani. Din pedeapsa de 10 ani de închisoare primită pentru privatizarea frauduloasă a ICA ar rămâne cinci ani, din care ar trebui să facă o treime, având în vedere vârstă înaintată. Cum Voiculescu a executat deja 29 de luni de închisoare, ar însemna că fracţia propusă pentru liberarea din arest s-a împlinit în urmă cu nouă luni şi ar trebui pus deîndată în libertate. În plus, el nu ar mai trebui să achite prejudiciul.

Un alt personaj celebru care ar beneficia de aceste ordonanţe ale Guvernului Grindeanu este Nicuşor Constantinescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul finanţării Centrului Militar Constanţa. Pe lângă înjumătăţirea pedepsei, pe motiv de boală, acesta ar putea cere anularea mai multor probe din celelalte dosare pe care le are pe rol deoarece, potrivit ordonanţei, abuzul în serviciu poate fi cercetat doar dacă există o plângere prealabilă a părţii vătămate. Consiliul Judeţean Constanţa nu s-a constituit parte civilă după ce DNA a constatat o pagubă de opt milioane de lei în dosarul finanţării nerambursabile din fonduri publice către diverse asociaţii şi fundaţii, dosar în care Constantinescu a fost trimis în judecată în aprilie 2015.

Gheorghe Ştefan, fost primar la Piatra Neamţ, ar putea ieşi şi el din închisoare după ce a fost condamnat la şase ani cu executare în dosarul Microsoft. Şi el ar beneficia de înjumătăţirea pedepsei având în vedere că are peste 60 de ani. Din pedeapsa rămasă ar trebui să facă obligatoriu o treime, adică un an de închisoare. Având în vedere că acesta a fost arestat preventiv şase luni, că a stat în arest la domiciliu alte două luni şi că se află din nou în arest în dosarul Microsoft din octombrie 2016, el ar împlini condiţiile pentru a fi liberat din închisoare după ce ordonanţele ar fi publicate în Monitorul Oficial.

Elena Udrea, trimisă în judecată în dosarul Gala Bute, ar putea fi un alt beneficiar al ordonanţei privind modificările aduse la "instituţia denunţătorului”, având în vedere denunţurile care au vizat-o în timpul urmăririi penale. Astfel, ar fi anulate denunţurile făcute împotriva sa de Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării şi de Ana Maria Topoliceanu, cea mai bună prietenă a sa. Dacă denunţurile ar fi anulate, ar dispărea şi acuzaţia de luare de mită în cazul Gala Bute.

Elena Udrea fost trimisă în judecată în aprilie 2015 sub acuzaţiile de luare de mită şi abuz în serviciu. Procurorii spun că ea a coordonat un sistem prin care apropiaţii săi au primit bani de la mai multe firme pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de MDRT, o parte din sume ajungând la fostul ministru.

În cazul fostului procuror-şef al DIICOT Alina Bica, dacă s-ar adopta cele două ordonanţe de urgenţă, ar fi anulate denunţurile făcute împotriva sa de fostul consilier Ionuţ Mihăilescu şi de omul de afaceri Ovidiu Tender în dosarul în care Bica este judecată pentru luare de mită şi participaţie improprie la infracţiunea determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu. Ea a fost trimisă în judecată pe 25 septembrie 2015 în acest dosar, alături de fostul şef al ANAF Şerban Pop şi de omul de afaceri Horia Simu. Fostul procuror Alina Bica ar scăpa de acuzaţiile de abuz în serviciu în dosarele în care este trimisă în judecată în cazul despăgubirilor frauduloase de la Agenţia Naţională de Restituire a Proprietăţilor (ANRP).

La fel, şi medicii de la Floreasca care au achiziţionat barocamera nefuncţională ar putea scăpa de acuzaţii dacă se modifică definiţia abuzului în serviciu. Astfel, odată cu achiziţionarea aparaturii medicale, potrivit noii definiţii a abuzului în serviciu, medicii nu pot fi acuzaţi deoarece în noul proiect de lege sintagma "în exercitarea atribuţiilor de serviciu” este înlocuită cu "în exercitarea serviciului”. Această modificare poate constitui o problema deoarece se poate interpreta că vizează doar fapte săvârşite în timpul programului de lucru.

DNA a început urmărirea penală pe 27 noiembrie 2016 pentru abuz în serviciu în cazul Secţiei de Arşi de la Floreasca. Medicul Ioan Lascăr şi fostul manager al spitalului Floreasca Radu Alexandru Macovei, alături de alţi şefi din cadrul unităţii medicale şi administratorul unei firme au fost puşi sub urmărire penală după ce ar fi încălcat normele şi reglementările în vigoare atât cu privire la iniţierea şi organizarea unei proceduri de atribuire a contractului de achiziţie publică de echipamente medicale necesare dotării Unităţii de îngrijire a arşilor gravi, cât şi cu privire la derularea şi executarea acordului cadru şi contractelor subsecvente încheiate de unitatea spitalicească şi SC Gemedica SRL, în baza cărora au fost achiziţionate echipamente medicale supraevaluate în valoare totală de 18.643. de lei.

În acelaşi timp, dacă ar fi aduse aceste modificări, dosarul Microsoft 2 prin care s-a început urmărirea penală faţă de foştii miniştri Dan Nica şi Alexandru Athanasiu s-ar clasa, aceştia fiind acuzaţi de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Cei doi au fost puşi sub acuzare în noiembrie 2016 după ce ar fi cauzat un prejudiciu statului român în valoare de peste 100 de milioane de dolari în afacerea Microsoft 2 când au fost achiziţionate licenţe IT supraevaluate pentru instituţiile statului.

Un alt beneficiar al acestor ordonanţe ar putea fi fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, judecat în dosarul cheltuirii ilegale a fondurilor operative ale DIPI. Şi el este acuzat de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. În mai 2016, Oprea a fost trimis în judecată deoarece în calitate de ministru de Interne şi ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe şi al comisarului şef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) şi a aprobat achiziţia unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecţiei demnitarilor.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea ar putea beneficia direct de prevederile noilor ordonanţe. În cazul său, prejudiciul este de 108 .000 de lei, sub pragul de 200.000 impus de noul proiect de lege privind abuzul în serviciu.

În cazul angajărilor ilegale de la Protecţia Copilului Teleorman, Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Prin dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu, el ar rămâne doar cu o acuzaţie de instigare la fals, o infracţiune minoră.

Odată ce ar intra în vigoare şi legea graţierii, ar dispărea pedeapsa de doi ani cu suspendare primită în dosarul Referendumului. Astfel, Dragnea nu ar mai risca nicio pedeapsă în cazul în care ar fi găsit vinovat în dosarul Protecţia Copilului Teleorman.

Pe 15 iulie 2016, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată după ce,  în perioada iulie 2006 - 2013, Floarea Alesu, în calitate de director general al DGASPC Teleorman, la instigarea lui Liviu Dragnea, la acea vreme preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, a dispus în mod ilegal menţinerea în funcţii şi implicit plata drepturilor salariale pentru Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica, angajate în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, susţin procurorii anticorupţie.

"Acest lucru a fost posibil în condiţiile în care inculpata cunoştea faptul că, deşi cele două persoane au figurat în mod scriptic ca angajate în cadrul instituţiei respective, nu s-au prezentat efectiv la serviciu şi nu au prestat vreo activitate. În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă", spunea DNA.

Având în vedere că procurorii nu ar mai avea cum să se sesizeze din oficiu dacă prejudiciul este sub 200.000 de lei în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu, un jurist consultat de News.ro a declarat: "Dacă nu depune plângere instituţia în care lucrează cel suspectat de abuz nu se deschide dosar penal şi nu se fac niciun fel de cercetări. Cei mai mulţi dintre cei acuzaţi de abuz în serviciu conduc o instituţie. Asta ar însemna că aceştia să se autodenunţe, lucru improbabil”.

Un alt jurist a atras atenţia asupra infractorilor români condamnaţi în străinătate care îşi execută pedepsele în ţară.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.