Guvernul francez se confruntă luni cu un vot de neîncredere în parlament pe tema controversatei reforme a sistemului de pensii. Două moţiuni de cenzură au fost depuse de opoziţie. Iar dacă moţiunea RN, partidul de extremă dreapta condus de Marine Le Pen, are puţine şanse de a fi votată, moţiunea transpartinică depusă de centriştii şi independenţii din grupul parlamentar LIOT îi dă emoţii premierului Elisabeth Borne, relatează BBC şi Le Figaro.
Élisabeth Borne a folosit săptămâna trecută articolul constituţional 49.3, care îi permite să îşi asume răspunderea guvernamentală pentru proiectul de lege referitor la reforma pensiilor, fără a-l mai trece prin parlament. Imediat, cele două grupuri parlamentare au depus câte o moţiune de cenzură, aceasta fiind singura şansă de a mai impiedica proiectul să devină lege. Controversatul text, care prevede creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, a scos în stradă mii de persoane şi a declanşat greve naţionale şi mişcări de protest care perturbă activitatea normală în Franţa de câteva săptămâni.
Parlamentul francez a început luni dezbaterea moţiunilor de cenzură de la ora locală 16:00 (17:00, ora României).
Dacă moţiunile de cenzură vor avea succes, preşedintele Emmanuel Macron nu riscă nimic, dar va trebui fie să numească un nou guvern, fie să dizolve Adunarea Naţională şi să convoace alegeri anticipate. Proiectul de lege privind reforma pensiilor ar fi, de asemenea, anulat.
În cazul în care moţiunile de cenzură nu vor avea succes, proiectul de lege privind creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani va deveni lege. Emmanuel Macron a susţinut că măsura este necesară întrucât îmbătrânirea populaţiei Franţei face ca actualul sistem de pensii să devină falimentar.
Însă acesta nu este un sentiment împărtăşit de toţi cei din parlament. Autorul uneia dintre cele două moţiuni de cenzură, Charles de Courson, a declarat că înlăturarea guvernului este "singura modalitate de a opri criza socială şi politică din ţară".
Aliaţii tradiţionali ai lui Macron sunt în minoritate în camera inferioară, Adunarea Naţională, dar pentru ca moţiunile de cenzură să aibă succes ar trebui ca toată opoziţia să se unească. Or, Partidul Republicanilor din Franţa, dreapta tradiţională, care deţine 61 de locuri în parlament, a declarat că susţine reforma lui Macron şi nu va vota în favoarea moţiunilor de cenzură. Eric Ciotti, liderul dreptei, a declarat că decizia de a invoca răspunderea guvernamentală este "rezultatul multor ani de eşecuri politice" care au demonstrat "o criză profundă în Constituţia" franceză, dar nu crede totuşi că votul de cenzură este soluţia.
Totuşi, există republicani care ar putea devia de la linia partidului şi ar putea vota moţiunile, însă ca acestea să treacă ar fi nevoie ca 31 de parlamentari republicani să le voteze, adică jumătate din grupul parlamentar, ceea ce este puţin probabil.
Decizia de a folosi prerogativa 49.3 din Constituţie a înfuriat multe persoane în Franţa, protestatarii având confruntări violente cu poliţia în weekend. La rândul său, Ciotti a declarat pe Twitter că oamenii au aruncat cu pietre în biroul său, în timpul nopţii, iar alţi parlamentari care s-au pronunţat în favoarea proiectului de lege au declarat că au primit ameninţări cu moartea.
În plus, grevele urmează să continue, în semn de protest faţă de propunerea de creştere a vârstei de pensionare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
