Bătălia în vederea turului doi al alegerilor prezidenţiale franceze începe luni, între proeuropeanul Emmanuel Macron şi conducătoarea de extremă dreapta antimondializare Marine Le Pen, doi candidaţi pe care-i opune totul, dar care afirmă amândoi că încarnează ruptura cu ”sistemul”, relatează AFP.
După o campanie de mai multe luni plină de răsturnări de situaţii şi de un suspans inedit, Emmanuel Macron (centru), în vârstă de 39 de ani, s-a clasat pe locul întâi, în primul tur, duminică, cu 23,86% din sufragii, urmat de conducătoarea FN, în vârstă de 48 de ani, cu 21, 43% din voturile exprimate, potrivit rezultatelor aproape definitive. Adică aproximativ şapte milioane de voturi, un record istoric pentru acest partid.
Adevărate explozii de bucurie şi fervoare au salutat anunţarea rezultatelor în rândul taberelor ambilor pretendenţi la Palatul Elysée.
”Suntem pe cale să trăim un moment istroic, în sfârşit cu un candidat care iese din bipartizanism, care va înnoi clasa politică şi este o veste bună pentru Europa”, îşi exprima bucuria un tânăr macronist, Quentin.
”Sunt ani de când aştept asta, de când suntem scuipaţi, suntem făcuţi nazişti, dar în sfârşit oamenii au deschis ochii!”, a exclamat la rândul său un activist FN, Aldric Evezard, la Hénin-Beaumont (nord).
Acest prim tur, marcat de o participare masivă de aproape 80%, care s-a desfăşurat sub o supraveghere importantă pe fondul ameninţării teroriste, marchează eliminarea marilor partide tradiţionale de dreapta şi de stânga în cursa finală către fotoliul de la Elysée. O eliminarea fără precedent, de la înfiinţarea Republicii a V-a, în 1958.
Conservatorul François Fillon, a cărui campanie a fost afectată de inculparea sa într-un răsunător scandal de presupuse angajări fictive, a înregistrat astfel o înfrângere umilitoare, cu 19,94% din voturile exprimate, cot la cot cu liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon. Socialistul Benoit Hamon a suferit, cum mărturiseşte singur, un ”dezastru”, cu 6,35% din sufragii.
Primele pagini ale cotidianelor franceze rezumă, de altfel, şocul acestui prim tur şi mizele viitoare: ”dreapta K-O”, tittrează ziarul de dreapta Le Figaro. Cotidianul de stânga Libération afişează o fotografie cu Macron şi titlul ”într-un marş”. ”Niciodată!”, exclamă la rândul său ziarul comunist l'Humanité, cu o fotografie a lui Marine Le Pen.
Emmanuel Macron pare bine plasat în vederea turului doi, în contextul în care cea mai mare parte a clasei politice, de dreapta şi de stânga deopotrivă, îndeamnă ”să se bareze” extrema dreaptă. Candidaţii înfrânţi François Fillon şi Benoit Hamon au anunţat că vor vota cu reprezentantul centrului.
Preşedintele în exerciţiu François Hollande, care nu a candidat pentru un nou mandat - încă o premieră în aceste alegeri prezidenţiale - l-a felicitat pe fostul său ministru al Economiei, care a demisionat în august 2016 pentru a înfiinţa mişcarea En marche!, ”nici de dreapta, nici de stnga”, şi a se lansa în cursa către Elysée.
EUROPA ŞI MONDIALIZAREA
Mizele turului doi au fost prezentate împreună de ambii candidaţi: Europa şi mondializarea.
În faţa susţinătorilor săi, adunaţi în sudul Parisului, Emmanuel Macron a dat asigurări că va purta ”vocea speranţei” pentru Franţa şi ”pentru Europa” şi a dat asigurări că vrea să fie ”preşedintele patrioţilor în faţa ameninţării naţionaliştilor”.
Un susţinător al Uniunii Europene (UE), fostul ministru al Economiei al lui Hollande a fost susţinut de altfel apăsat de către preşedintele Comsiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker şi de către Guvernul german al Angelei Merkel.
Euro creştea puternic luni dimineaţa în Asia, în faţa dolarului şi yenului.
”Marea miză a acestor alegeri este mondializarea sălbatică, care ne pune în pericol civilizaţia”, a declarat la rţndul său Le Pen. ”Fie continuăm pe calea dereglementării totale, fie alegeţi Franţa”, şi-a avertizat ea susţinătorii, prezentându-se drept ”candidata poporului”.
Le Pen promovează ieşirea din euro şi vrea să supună unui referendum apartenenţa Franţei la UE.
Încă de luni, cei doi candidaţi îşi vor pune din nou armele.
Wmmanuel Macron va purta, potrivit anturajului său, ”discuţii politice”, inclusiv negocieri cu o parte a dreptei şi a stângii, cu scopul de a-şi asigura condiţiile susţinerii şi a pregăti, fără îndoială, un guvern de deschidere.
Deoarece, în umbra alegerilor prezidenţiale, alegerile legislative de la 11 şi 18 iunie vor constitui un al treilea tur decisiv.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
