Secretarul de stat în MAI, dr. Raed Arafat a declarat, marţi seară că, în exercţiţiul „Seism 2016”, s-a luat în calcul că ar fi produse 1.500 de decese, 3.910 oameni ar fi răniţi şi 2.600 ar fi rămas fără adăpost în Bucureşti, iar în Iaşi, ar fi fost 875 de morţi 2.200 de răniţi şi 750 sinistraţi. De asemenea, Arafat a vorbit despre problemele în gestionarea voluntarilor, bunurilor pentru cazarea sinistraţilor şi a ajutoarelor care ar putea să vină dar şi despre întârzierea unor echipaje.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„O problemă care se ridică este gestionarea voluntarilor. Nevoia de organizare a acestora pentru că, într-o astfel de situaţie nu numai instituţiile statului intervin. Vin foarte mulţi voluntari care să intervină şi aceşti voluntari au nevoie de gestionare, dirijare în zonele în care este nevoie şi alocare, bineînţeles, de sarcini”, a declarat Raed Arafat despre rezultatele preliminare ale exerciţiului.

Secretarul de stat spune că urmează ca echipajele de intervenţie să realizeze rapoarte despre problemele cu care s-au confruntat şi să vină inclusiv cu propuneri la finalul exerciţiului care este în desfăşurare la ora transmiterii acestei ştiri.

„Într-adevăr există astfel de întârzieri şi o să vedem, fiecare din ce motiv a fost, dacă e un motiv pe care trebuie să-l rezolvăm. Exact ăsta este motivul exerciţiului. Verificăm: Giurgiu a ajuns mai târziu decât Argeş, decât Prahova. De ce a ajuns Giurgiu mai târziu? E un motiv obiectiv sau subiectiv? Obiectiv, adică nu e dependent de ei şi a fost din lipsa unor mijloace, îl notăm şi îi pregătim mai bine”, a mai adăugat Arafat.

În Bucureşti, potrivit scenariului de desfăşurare al exerciţiului, au fost înregistrate 3.910 persoane rănite, 1.500 persoane decedate, iar 2.600 de persoane sunt sinistrate – rămase fără adăpost. De asemenea, au fost înregistrate avarii la: 147 de imobile, un spital, 4 şcoli, sediile a 2 agenţi economici, precum şi la reţeaua  de transport gaz metan între uzina “Republica” şi zona rezidenţială. Din motive de securitate, utilităţile au fost sistate şi vor rămâne aşa până când vom avea certitudinea că infrastructura specifică poate funcţiona în condiţii de siguranţă. Cele mai afectate zone din Bucureşti au fost Centrul Istoric, cartierele Pantelimon, Băneasa şi Pajura, precum şi în zona Calea Moşilor şi George Coşbuc, arată MAI.

În Iaşi au fost înregistrate 2.200 persoane rănite, 875 decedate, 750 persoane sinistrate. De asemenenea, în cel mai important oraş din Moldova, potrivit scenariului, au fost 60 de imobile avariate, o avarie structurală la un baraj, precum şi o rupere de terasament în localitatea Târgu Frumos. Cea mai afectată zonă a fost zona centrală din Municipiul Iaşi. 45 dintre imobilele avariate nu mai pot fi locuite, transmite MAI.

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a introdus o nouă etapă în exerciţiul de simulare a unui dezastru de proporţii în Bucureşti şi în Iaşi, iar scenariul a fost completat cu intervenţia pentru o replică cu magnitudinea de 5,6 pe scara Richter în urma căreia au fost distruse mai multe clădiri din centrul Capitalei şi cartierele Pantelimon şi Pajura.

„În zona centrală a Capitalei, echipele de intervenţie au identificat peste 18 imobile în diferite stadii de avariere. În acest moment efectivele MAI intervin pentru salvarea de vieţi omeneşti. Din primele estimări ar fi vorba de peste 100 de persoane rănite, 300 de persoane sinistrate şi posibil persoane decedate”, precizează Ministerul Afacerilor Interne despre noua evoluţie a exerciţiului „Seism 2016”.

De asemenea, exerciţiul presupune că există pagube şi în cartierul Pantelimon, unde au fost avariate 3 blocuri de locuinţe, 450 de oameni fiind răniţi. iar 400 de persoane rămase fără adăpost. În cartierul Pajura din Capitală, potrivit scenariului, 10 case şi 3 blocuri cu 10 niveluri au fost afectate. Se estimează un număr de 160 de răniţi şi 400 de persoane sinistrate.

Replica a produs efecte şi în judeţul Iaşi. Aici sunt 15 imobile de locuit din zona centrală a oraşului afectate. Din primele date, sunt 800 de răniţi, 300 de persoane sinistrate şi posibil şi persoane decedate.

Prima etapă a exerciţiului a presupus că 3.200 de oameni au fost răniţi în Bucureşti şi 1.400 în Iaşi în urma cutremurului major din dimineaţa zilei de marţi, fiind declarată starea de urgenţă în urma căreia a fost solicitat sprijinul Mecanismului European de Protecţie Civilă.

În cadrul exerciţiului, 21 de maşini de pompieri şi ambulanţe SMURD din zona Capitalei au pornit în misiuni de recunoaştere, iar la nivelul fiecărui judeţ au fost mobilizaţi aproximativ 150 de pompieri şi câte 20-25 de mijloace tehnice pentru a se deplasa către Bucureşti şi Iaşi. De asemena, în sprijinul structurilor de intervenţie din Iaşi şi Bucureşti au fost mobilizate efective suplimentare din judeţele neafectate.

Atfel, către judeţul Iaşi au fost trimise echipaje din judeţele Botoşani şi Bihor, iar către Bucureşti au fost dislocate forţe şi mijloace din restul judeţelor şi cele ale Unităţii Speciale de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă Ciolpani.

Misiunile au fost orientate cu prioritate pentru salvarea vieţilor omeneşti în paralel cu evaluarea zonelor grav afectate, arată reprezentanţii MAI.

Imediat după alertare, în zona Bucureşti - Ilfov, primele echipaje operative, cu 21 de autospeciale de stingere a incendiilor şi ambulanţe SMURD, au pornit în misiuni de recunoaştere în teren pentru identificarea persoanelor rănite şi a clădirilor afectate.

De asemenea, la sediul ISU BIF a fost convocat Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situaţii de Urgenţa pentru evaluarea datelor preliminare şi dispunerea de urgenţă a măsurilor pentru gestionarea situaţiilor din teren.

În această etapă a intervenţiei, de la nivelul fiecărui judeţ sunt mobilizaţi aproximativ 150 de pompieri şi câte 20-25 de mijloace tehnice, precizează MAI.

În Bucureşti au ajuns deja forţe din Prahova, Dâmboviţa, Ialomiţa, Teleorman, Argeş şi Giurgiu, iar echipaje ale ISU Bihor, ISU Mureş,  ISU Galaţi şi ISU Mehedinţi continuă deplasarea spre Iaşi şi Bucureşti.

La nivelul Capitalei vor exista patru baze de operaţii unde se vor grupa forţele din teritoriu (Ciolpani, Poligonul de pregătire al pompierilor de la Căţelu, Romexpo, Şcoala de Aplicaţie a Jandarmeriei).

"Au fost alertate serviciile de ambulanţă pe plan naţional să intre în două ture în loc de trei ture şi să asigure înlocuirea echipelor SMURD care au fost trimise către Bucureşti. Bineînţeles, la întoarcerea echipajelor SMURD, serviciile de ambulanţă vor înceta alerta şi se vor întoarce la normalitate în fiecare judeţ, cu excepţia judeţelor care vor continua drumul şi atunci serviciile de ambulanţă vor asigura echipaje care să înlocuiască echipajele deplasate, care sunt mici la număr. Vă daţi seama că n-am scos toate forţele, într-o situaţie reală, forţele ar fi mult mai multe decât forţele care sunt deplasate acum, dar, la acest moment am scos un număr mult mai mic de forţe doar ca să testăm deplasarea, să testăm mobilizarea", a spus şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

În spitalele din Bucureşti şi Iaşi a fost declanşat Planul Alb, fiind mobilizate ambulanţe de la Serviciile Judeţene şi SMURD. Totodată, peste 100 ambulanţe şi şapte ambulanţe private din judeţele neafectate se deplasează de urgenţă în zonele afectate de seism, precizează MAI.

"Având în vedere că exerciţiul se desfăşoară inclusiv pe teren, ca să evităm anumite perturbări de circulaţie, în oraş fiind în plin programul de lucru, în zona Chimopar din Bucureşti a fost amplasat un punct de lucru în care se simulează de fapt intrevenţia la faţa locului şi deplasarea echipajelor", a arătat Raed Arafat.

Conform scenariului, cele mai afectate zone din Capitală sunt Centrul Vechi, zona Băneasa şi zona Republica. Primele evaluări arată că numărul răniţilor este de aproximativ 3.200, iar alte aproximativ 1.500 sunt sinistrate şi au nevoie de ajutor.

"Normal, există o evaluare de posibil număr de decese în sutele de persoane, dar acest lucru tot fictiv, numai pentru acest exerciţiu", a precizat şeful DSU.

Potrivit aceluiaşi scenariu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ilfov a fost evacuat.

"A fost şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă prin care s-a decis declararea stării de urgenţă la nivel naţional propusă către preşedinte care să ne permită să acţionăm mai liber în acordarea sprijinului de urgenţă în Bucureşti şi Iaşi şi să ne permită chiar rechiziţionarea unor echipamente necesare şi solicitarea de forţe prin rechiziţionare, inclusiv de la sectorul privat dacă este nevoie. A fost activată şi comisia de rechiziţionare care, la solicitarea IGSU, ISU Bucureşti şi ISU Iaşi poate să decidă rechiziţionarea unor utilaje de tip excavatoare, macarale, camioane şi alte tipuri de echipamente", a mai spus Raed Arafat.

Pentru asigurarea urgenţelor de rutină s-a solicitat alertarea ambulanţelor aparţinând societăţilor private. Se analizează capacitatea de primire şi internare în unităţile medicale din Bucureşti şi Iaşi.

"La Iaşi, conform primelor estimări, în urma cutremurului sunt peste 1.400 de persoane rănite şi 350 de sinistraţi, tot cu un număr de decese care poate să survină în astfel de situaţii", a adăugat Arafat, precizând încă o dată că este vorba de cifre fictive.

În cadrul exerciţiului, Inspectoratul General de Aviaţie a anunţat că are pregătite patru elicoptere de mare capacitate şi şapte de tip SMURD, până în prezent fiind ridicate un elicopter în Bucureşti şi unul în zona Iaşi pentru survol şi evaluare aeriană.

De asemenea, Ministerul Apărării Naţionale are la dispoziţie cinci elicoptere amplasate în Bucureşti, Bacău, Constanţa, Câmpia Turzii şi Timişoara, iar un avion “Spartan” poate fi utilizat pentru misiuni de evacuare medicală.

La acest moment, Poliţia Rutieră asigură fluidizarea traficului rutier la nivel naţional pentru optimizarea intervenţiilor. Totodată, pentru prevenirea unor situaţii de urgenţă, în zonele afectate au fost întrerupte furnizarea serviciilor publice, mai arată MAI.

De asemenea, a fost lansată solicitarea de sprijin prin Mecanismul European de Protecţie Civilă pentru cinci echipe medii de căutare - salvare. Acestea vor ajunge pe Aeroportul Băneasa în aproximativ 12 ore, potrivit MAI.

Acţiunile efectivelor MAI sunt monitorizate şi coordonate din Centrul Naţional pentru Coordonarea şi Conducerea Intervenţiei de la Ciolpani, care a fost activat în această dimineaţă, imediat după alarmare, comandantul acţiunii fiind şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, dr. Raed Arafat.

Ministerul Afacerilor Interne a iniţiat, marţi dimineaţă, la Bucureşti şi Iaşi, un exerciţiu de alarmare pentru verificarea capacităţii de reacţie şi de intervenţie ale structurilor pentru situaţii de urgenţă, în caz de cutremur cu magnitudinea peste 7.

Scenariul a prevăzut că marţi, la ora 8.04, s-a petrecut un cutremur major în Vrancea, cu magnitudinea peste 7, care a afectat oraşele Bucureşti şi Iaşi, declansându-se planul roşu de intervenţie, care presupune ca întreg personalul să se prezinte la unitate.

În cadrul exerciţiului "Seism 2016”, efectivele ISU din judeţele care nu au fost afectate de seism vor pleca spre Bucureşti şi Iaşi, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

Pentru asigurarea intervenţiei în zonele afectate, în sprijinul structurilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, au fost mobilizate şi efective ale Poliţiei, Jandarmeriei şi ale Inspectoratului General de Aviaţiei al MAI.

"E un pas important pentru că este un exerciţiu real care se face şi chiar dacă lumea a auzit că e un exerciţiu, nimeni nu ştia, de fapt, ce va fi", a declarat şeful DSU, Raed Arafat.

La rândul său, ministrul de Interne, Dragoş Tudorache, a spus că este necesar să fie acoperite toate traseele de intervenţie.

"Vom mobiliza judeţe limitrofe ale ţării către Bucureşti, tocmai pentru a vedea cât timp ia unei coloane de pompieri să ajungă, să spunem, dintr-un judeţ din nordul ţării până la Bucureşti, dar şi judeţe de pe traseu, pentru a vedea toţi timpii de reacţie la nivelul judeţelor", a declarat Tudorache.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.