Arlie, o acvilă ţipătoare mică, a fost deranjată de tăietorii de lemne, însă a cuibărit cu succes şi anul acesta în România, este concluzia expediţiei de verificare a cuiburilor de acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), pe care Sebastian Bugariu, biolog al Societăţii Ornitologice Române (SOR), a întreprins-o alături de Jan van Diermen în câteva dintre teritoriile din situl Piemontul Făgăraş.
Anul acesta, pasărea cu transmiţător a fost observată lângă cuib de către Ciprian Fântână, la sfârşitul lunii iunie. Cu ocazia verificării din iulie, specialiştii nu au mai reuşit să o vadă pe Arlie, dar au investigat cuibul, confirmând faptul că puiul este în stare bună, într-un stadiu avansat de dezvoltare.
Arlie este ultima acvilă monitorizată satelitar de biologii din România. Ea face parte dintr-un grup de 19 păsări care au fost inelate şi dotate cu transmiţător satelitar în cadrul proiectului LIFE+ ”Conservarea acvilei ţipătoare mici în România”, proiect al cărui beneficiar a fost Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu, în parteneriat cu Grupul Milvus şi Societatea Ornitologică Română.
Potrivit specialiştilor, în această perioadă, mama acvilă stă mai departe de cuib, pentru că a început să se hrănească, nu mai cloceşte oul, nu mai este nevoie să supravegheze în permanenţă puii mici. La acvilele ţipătoare mici, în prima parte a perioadei de creştere a puilor apare fenomenul denumit cainism - puiul mai mare îl ucide pe cel mai mic, fiind ulterior singurul care beneficiază de hrana adusă de părinţi.
În 2011, una dintre acvilele monitorizate satelitar de ornitologii români a fost ucisă de locuitorii unui sat din Zambia. Puiul respectiv (denumit Lisa) provenea dintr-un cuib identificat în anul respectiv. Lisa nu a mai revenit din Africa, dar an după an, acelaşi cuib a fost ocupat de adulţii care au cuibărit cu succes. Şi în 2016, în Piemontul Făgăraşului, părinţii Lisei au un alt urmaş, observat de biologi în acelaşi cuib.
Spre deosebire de anii trecuţi (2014 şi 2015), Arlie a folosit în 2016 un alt cuib. Biologii au verificat şi actualul cuib şi cel din 2014 şi 2015, iar la cel din anii anteriori au găsit semnele unor lucrări forestiere care s-au desfăşurat în imediata apropiere a cuibului probabil primăvara devreme. Pe marginea drumului forestier era rumeguş, un spaţiu de depozitare de buşteni, respectiv a apărut şi un nou drum forestier în zonă, recent folosit. Toate acestea au fost probabil motive pentru care pasărea a schimbat cuibul în 2016.
Reprezentanţii SOR spun că lucrările forestiere sunt interzise după jumătatea lunii martie în teritoriile de acvile, deoarece acvilele sunt păsări sensibile şi sunt deranjate de activităţile umane. În cazul în care sunt deranjate în perioada de cuibărire, în special la începutul acesteia, în lunile aprilie-mai, acvilele pot părăsi ouăle şi nici nu mai depun altele în alt cuib, întreaga pontă din acel an fiind astfel compromisă.
SOR speră că în zonă va fi implementat Planul de Management realizat în decursul anului trecut, care are prevăzute şi astfel de măsuri de protecţie, fiind şi o responsabilitate legală pentru situl Natura2000, şi că în acest fel se vor limita factorii de perturbare a acestei specii protejate de lege. Dacă activităţile umane se vor intensifica, atunci populaţia de acvile va fi pusă în pericol.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
