Incertitudinile legate de politica fiscală a României vor rămâne ridicate înainte de alegerile din noiembrie, iar deficitul bugetar va creşte, dar indicatorul nu va reveni la nivelul de peste 5% de dinainte de 2008, potrivit agenţiei de rating Standard&Poor’s (S&P), care a menţinut vineri ratingurile României la nivelul BBB-/A-3, cu perspectivă stabilă.
Ratingurile României sunt susţinute de nivelul moderat al datoriilor şi de perspectivele destul de solide de creştere economică, dar sunt constrânse de nivelul scăzut al PIB pe cap de locuitor (estimat la 9.300 dolari în 2016) comparativ cu statele din regiune, politica friscală prociclică şi guvernanţa slabă, cu toate că în ultimii ani au fost făcute eforturi importante pentru reducerea corupţiei, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.
Înainte de alegerile locale şi generale din 2016, guvernul anterior al României, condus de PSD, a aprobat o serie de măsuri de stimulare, înainte de a demisiona la sfârşitul anului 2015. Până la alegerile din noiembrie a fost numit un guvern de tehnocraţi, notează S&P.
”Considerăm că dependenţa acestui guvern interimar de principalele partide, inclusiv de PSD, fac dificilă inversarea reducerilor recente de taxe şi majorările de salarii”, se arată în comunicat.
S&P anticipează că politica fiscală relaxată va duce la creşterea deficitului bugetar şi a celui extern, dar scenariul de bază al agenţiei este că acestea vor putea fi administrate şi nu vor reveni la nivelurile observate înainte de 2008, când deficitul general a depăşit 5% din PIB.
Din punct de vedere istoric, politica fiscală a României a fost prociclică, ceea ce a dus la variaţii mari ale cererii şi ale performanţelor finanţelor publice, notează agenţia.
În 2015, România a înregistrat o creştere economică că 3,7%, susţinută de cererea internă. Reducerile de TVA şi majorările multiple de salarii au favorizat consumul privat, parţial în detrimentul investiţiilor publice.
”În pofida îmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene în 2015, estimăm că investiţiile din 2016 încă vor fi cu circa 10% sub nivelul de dinainte de criza financiară globală din 2008”, potrivit S&P.
Un alt risc pentru stabilitatea financiară este posibilitatea ca creşterea salariilor să fie mai mare decât cea a productivităţii, ceea ce ar reduce competitivitatea externă.
În trimestrul patru al anului 2015, România a consemnat o creştere de 9% a costului forţei de muncă, potrivit datelor Eurostat, cea mai mare din UE, dar S&P notează că avansul a fost de la un nivel foarte scăzut.
Creşterea salariilor a fost ridicată în special în sectorul educaţiei (20%) şi administraţie publică (13%), conform Eurostat.
”Prognozăm că salariile vor continua să crească în 2016, având în vedere posibilitatea relaxării în continuare a politicii fiscale, înainte de alegerile generale”, se arată în comunicat.
După un vârf al deficitului bugetar de 9% din PIB în 2009, guvernele României au consolidat finanţele publice prin reduceri dure ale cheltuielilor.
S&P se aşteaptă însă ca această tendinţă să se inverseze în 2016, deficitul bugetului general urmând să atingă 3,5% în 2017.
Agenţia menţionează mai multe riscuri legate de estimările fiscale din scenariul de bază. Astfel, măsurile pre-electorale ar putea avea un impact mai mare asupra finanţelor publice decât anticipează în prezent S&P, nu doar în acest an, ci şi în anii următori.
Întrucât agenţia nu se aşteaptă ca viitorul guvern să inverseze măsurile de relaxare adoptate, consolidarea fiscală din 2018 va avea loc treptat şi va depinde de continuarea redresării sectorului privat.
Având în vedere estimările S&P referitoare la deficitul bugetar, agenţia se aşteaptă ca datoria publică să atingă 43% din PIB în 2019, faţă de aproximativ 40% în 2016.
Aproximativ 60% din datoria guvernamentală generală brută este denominată în valută, predominant în euro, indicând o anumită vulnerabilitate la efectul advers al fluctuaţiei cursului de schimb.
În plus, expunerea sistemului bancar la datoriile guvernului este uşor peste 20% din active, ceea ce, în opinia S&P, semnalează o capacitate redusă de creştere a expunerii, în perioade de stres.
Un alt efect al stimulării consumului prin politica fiscală relaxată este probabil să fie asupra finanţelor externe.
S&P anticipează creşterea deficitului de cont curent la 3,5% din PIB în 2019, de la 1,1% în 2015.
Potrivit agenţiei, evoluţia negativă a preţurilor de consum, determinată de reducerea taxelor indirecte, va persista până la jumătatea lui 2016.
”Cu o cerere internă foarte mare, există riscul ca presiunile inflaţioniste să crească rapid, odată cu dispariţia efectului reducerii TVA”, avertizează S&P.
Agenţia remarcă totodată creşterea puternică a creditelor pentru populaţie în 2016, cu un avans de 16% al creditelor ipotecare în februarie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În schimb, creşterea creditelor pentru companii a fost mult mai lentă, de 2,5%.
Majoritatea noilor împrumuturi sunt în lei, astfel că ponderea creditelor în valută în total este de sub 50%.
Dacă această tendinţă va continua, este probabil ca transmiterea politicii monetare să se îmbunătăţească în timp, în paralel cu scăderea volnerabilităţii economiei la fluctuaţiile de schimb valutar.
S&P menţionează între riscurile la adresa estimărilor sale riscurile aplicării retroactive a unor legi.
”Un exemplu este legea dării în plată, care, în opinia noastră, poate submina recenta stabilizare a preţurilor proprietăţilor imobiliare, încetini redresarea creditării şi chiar să descurajeze investiţiile străine în sectorul non-financiar”, avertizează agenţia.
Potrivit S&P, legea care prevede cedarea către creditori a locuinţelor folosite drept garanţii pentru creditele imobiliare, fără ca aceştia să mai aibă dreptul la alte active personale ale datornicilor, pare să difere de procedurile falimentului personal din alte ţări şi ar putea încuraja default-urile oportuniste.
Perspectiva stabilă a ratingului reflectă echilibrul dintre probabilitatea de creştere a deficitelor României şi nivelul modest al datoriilor guvernamentale şi externe.
S&P ar putea îmbunătăţi ratingurile României dacă va fi reluată consolidarea bugetară, datoria generală netă va intra în mod ferm pe o traiectorie descendentă, iar restructurarea companiilor de stat va fi implementată cu succes.
Ratingurile României ar putea fi retrogradate dacă s-ar materializa scenarii precum creşterea semnificativă a deficitelor, peste nivelul anticipat, dacă vor apărea dezachilibrele externe, dacă ar slăbi stabilitatea sectorului financiar sau dacă politicile vor avea efecte mai mari şi mai îndelungate asupra mediului macroeconomic decât anticipează S&P.
România beneficiază de rating "Baa3" din partea Moody's şi de calificativ "BBB minus" de la Fitch.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
