Banca Naţională a României are în vedere, pentru perioada următoare, îngustarea coridorului de variaţie din jurul ratei dobânzii de politică monetară, măsură care trebuie văzută ca o calibrare a politicii monetare, nu ca o întărire a acesteia, prin care BNR arată că se opune dobânzilor negative la depozite în România, a declarat joi guvernatorul Mugur Isărescu.
"Ca urmare a discuţiilor cu organismele financiare internaţionale, un prim pas va fi îngustarea coridorului de dobândă. Semnificaţia unei asemenea măsuri e clară, arată că întărim puterea de semnal pe care trebuie s-o aibă rata de dobândă de politică monetară", a afirmat Isărescu la briefingul după şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR pe teme de politică monetară.
El a arătat că, până când banca central va lua o asemenea măsură, trebuie clarificată, inclusiv cu opinia publică, ce alte semnificaţii are îngustarea coridorului.
"Am văzut analişti spunând că o asemenea îngustare ar însemna întărirea politicii monetare, motivul ar fi că ar creşte rata de dobândă pentru facilitate de depozit. Aşa este, dacă coridorul s-ar micşora cu 0,25 puncte, rata de dobândă va creşte la 0,5%. Şi ea ar putea să fie trecută la capitolul înăsprire a politicii monetare", a mai spus Isărescu.
Guvernatorul a subliniat că îngustarea coridorului are totuşi o semnificaţie şi mai importantă, anume că Banca Naţională se opune ca în România să se ajungă la dobânzi negative la depozite, aspect care ar putea şi el fi catalogat ca întărire a politicii monetare.
"Aş spune că e mai degrabă o calibrare a politicii monetare, pentru a fi coerenţi cu ce am declarat, că avem o inflaţie negativă tranzitorie, consumul creşte, avem un deficit fiscal mai mare. Eu aş citi aşa: Banca Naţională e coerentă şi în strânsă legătură cu viziunea sa asupra situaţiei economice a României", a punctat Isărescu.
Totodată, odată cu îngustarea coridorului, dobânda la care se împrumută băncile de la BNR (credit Lombard) scade de la 3,25% la 3%.
Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi la dobânda-cheie de 1,75% pe an, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este de +/-1,5%. Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3,25% pe an.
"Aşa cum rata de dobândă la facilitate de depozite ar însemna un minim pe piaţa depozitelor, aşa în partea cealaltă ar fi un minim la credite. Deci nu înseamnă întărire de politică monetară, ci poate să aibă semnificaţie inversă, că se mai ieftinesc creditele", a menţionat Isărescu.
În concluzie, şeful BNR a calificat măsura ca o focusare pe întărirea rolului desemnat pe care-l are rata de dobândă de politică monetară şi încă un pas spre ţintirea deplină a inflaţiei.
Consiliul de Administraţie al BNR a decis în şedinţa de joi să menţină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei la 8%, respectiv pentru cele în valută la 12%, în linie cu aşteptările analiştilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
