Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat luni Programul de Guvernare al mediului de afaceri 2021-2024, prin care propune înfiinţarea Ministerului Antreprenoriatului, comerţului şi digitalizării, a Organizaţiei Române pentru Turism, a unei bănci pentru IMM-uri, o lege a debirocratizării, dar şi înfiinţarea liceelor de antreprenoriat. Mediul de afaceri mai propune un buget de promovare multianual al României ca destinaţie turistică, de la minimum 50 milioane de euro pe an. Programul include şi înfiinţarea a cel puţin unui laborator de robotică şi makerspace în fiecare judeţ.
Înfiinţarea Ministerului Antreprenoriatului, comerţului şi digitalizării ar urma să asigure: dezvoltarea politicilor de susţinere a IMM-urilor, atragerea de investiţii, promovarea exporturilor, implementarea programelor naţionale de finanţare a IMM-urilor şi a programelor de ajutor de stat; înglobarea într-un singur loc a tuturor structurilor de finanţare ale antreprenoriatului: programele naţionale pentru IMM-uri, programele de tip ajutor de stat, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii; Fondul Român de Contragarantare; Banca pentru IMM-uri.
CNIPMMR propune şi înfiinţarea liceelor de antreprenoriat.
”Economia digitală presupune o forţă de muncă calificată şi/sau dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale pentru a face business în era digitală”, spun reprezentanţii CNIPMMR. În ceea ce priveşte sprijinirea turismului, bugetul de promovare multianual al României ca destinaţie turistică ar trebui să pornească de la minimum 50 milioane de euro pe an, pentru a putea susţine campanii de promovare multianuale pe pieţele externe, arată mediul de afaceri.
De asemenea, Consiliul pentru IMM-uri propune şi înfiinţarea Organizaţiei Române pentru Turism, având ca atribuţii realizarea strategiilor de promovare turistică a României şi organizarea participării agenţilor economici din domeniul turismului la târgurile internaţionale de profil.
CNIPMMR mai doreşte şi un Program de Infrastructură şi Agrement pentru Turism - Recreation România, pentru stimularea construcţiei de spaţii de agrement, în jurul unităţilor de cazare sau în staţiuni turistice, în scopul atragerii de clienţii şi în afara sezonului turistic. (de exemplu, cofinanţare cu 30%-50% a proiectelor, printr-o schemă de ajutor de stat).
Programul mai prevede şi reducerea TVA la marja agenţiei de turism de la 20% la 9%, dar şi stimularea incoming-ului (aducerea mai multor turişti străini în România), precum şi introducerea "primei de incoming", respectiv deducerea din impozitul pe profit a unei sume pe zi, pentru fiecare turist străin adus în România.
Proiectul mediului de afaceri mai prevede înfiinţarea unei bănci pentru IMM-uri, pentru susţinerea creditării IMM-urilor şi a programelor speciale de finanţare a micilor întreprinzători, care să asigure accesul rapid la lichidităţi. Pentru aceasta este prevăzut un program pentru accesul rapid la lichidităţi pentru IMM-uri – Only once- pentru întreprinderile afectate de criza COVID-19. Scopul programului este de a asigura IMM-urilor accesul rapid la suma de maximum 10.000 de euro, banii putând fi folosiţi doar pentru salarii, chirii sau utilităţi.
De asemenea, planul presupune şi adoptarea Legii debirocratizării, astfel ca unui întreprinzător să nu îi fie cerut niciun document pe care deja îl deţine o altă autoritate a statului.
Mediul de afaceri mai propune şi adoptarea legii privind semnătura electronică profesională, prin care parafa profesională este integrată în semnătura electronică, dar şi adoptarea legii privind finanţarea participativă – crowdfunding.
Nu în ultimul rând, este prevăzut şi un Program pentru angajarea tinerilor.
”Tineri până în 24 de ani, angajaţi pe durată nederminată şi program complet de lucru, să plătească o taxă fixă de 100 lei, reprezentând contribuţii şi impozite, indiferent de valoarea salariului, dar nu mai mult de valoarea salariul mediu brut anual”, arată CNIPMMR.
Un alt program inclus este „Outplacement”, program pentru susţinerea recalificării şi găsirii de noi locuri de muncă pentru salariaţii care urmează să fie disponibilizaţi, înainte ca disponibilizarea propriu-zisă să aibă loc.
CNIPMMR mai propune şi înstituirea de Autorităţi private de management pentru fonduri europene/ global grants, promovarea investiţiilor şi a exporturilor româneşti, un centru pentru aplicarea Testului IMM şi reglementare inteligentă - smart regulation, dar şi înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Ocupare pentru Tineri prin operaţionalizarea schemei de garanţii pentru tineri.
O altă soluţie a Consiliului este înfiinţarea în mod obligatoriu în cadrul administraţiei publice locale a unui Birou de atragere de investiţii şi promovare a exportului, precum şi înfiinţarea Consiliului Consultativ al mediului de afaceri la nivel local.
În program este prevăzută şi înfiinţarea a cel puţin unui laborator de robotică şi makerspace în fiecare judeţ, în care să se asigure programe de training pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital, alături de ”Tech Tour Trucks”, campanii de promovare a educaţiei tech în comunităţi.
Programul de Guvernare al mediului de afaceri 2021-2024 include şi un Plan naţional de digitalizare a instituţiilor publice.
Viziunea mediului de afaceri se bazează pe patru piloni: crearea unui ecosistem de afaceri capabil să facă faţă provocărilor viitorului: digitalizarea, tranziţia către o economie verde, concurenţa pe pieţele internaţionale; resurse umane calificate şi cu competenţe în tehnologia informaţiei; susţinerea iniţiativelor antreprenoriale; digitalizarea relaţiei mediul privat - administraţia publică.
Obiectivele specifice ale programului sunt: plasarea României în primele 20 de ţări la nivel global în privinţa derulării unei afaceri (indicator măsurabil în rapoartele Doing Business: locul 55 în 2020, faţă de locul 52 în 2019, 45 în 2018, 36 în 2017, 37 în 2016) şi ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din regiunea de sud-est a Europei; creşterea iniţiativelor antreprenoriale în domeniul tech şi nontech (spor de 10.000 întreprinderi/an); creşterea numărului de IMM-uri capitalizate şi bancabile; creşterea internaţionalizării IMM-urilor; transformarea digitală a IMM-urilor (în patru ani toate IMM-urile să aibă echipamente IT, conexiune internet, site de promovare, semnătură electronică); reducerea şomajului în rândul tinerilor până în 24 de ani, de la 17% în prezent, la sub 10% în doi ani şi sub 5% în următorii 2 ani; educaţia antreprenorială, 1 makerspace în fiecare judeţ.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, produsul intern brut al UE (PIB) a scăzut cu aproximativ 15% în cel de-al doilea trimestru al anului 2020, din cauza epidemiei de SARS-Cov 2, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În total, se estimează că economia UE va scădea cu peste 7% în 2020. Cu toate acestea, în scenariul cel mai pesimist al unui al doilea val şi al prelungirii măsurilor de izolare, s-ar ajunge peste tot la o scădere de 16% din PIB în acest an.
Conform Cartei Albe a IMM-urilor, ediţia 2020, întreprinzătorii au indicat că în perioada actuală se confruntă cu următoarele dificultăţi: incertitudinile evoluţiilor viitoare (semnalată în 55,69% din IMM-uri), scăderea cererii interne (52,42%), suspendarea temporară a activităţii datorată situaţiei Covid-19 (49,03%), pregătirea şi menţinerea personalului (47,09%), birocraţia (43,70%).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
