Veniturile, la finalul acestui an, sunt estimate în jur de 337 miliarde lei, 32,2% din PIB, a declarat miercuri ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă, care a anunţat că, după zece luni, investiţiile strategice sunt de 35,4 miliarde de lei, mai mult decât s-a investit în tot anul în 2016, în 2017 sau în 2018.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Veniturile, la finalul acestui an, sunt estimate în jur de 337 miliarde lei, 32,2% din PIB, dintre care 298 de miliarde de lei sau 27,4% din PIB din economie şi 39 de miliarde din fonduri nerambursabile. De ce este important această cifră? Pentru că atât veniturile bugetului general consolidat, cât şi cele din economie, sunt mai mari decât veniturile bugetului anul trecut, consolidat anul trecut. Deci în perioadă de criză, în care economia are o contracţie de 4,2%, am reuşit, sau estimăm, până acum am reuşit la 10 luni de zile, dar estimăm şi pentru finalul anului, venituri bugetare mai mari decât anul trecut, într-o perioadă în care economia creştea. Este un lucru foarte important şi, de aceea, în tot acest an am fost foarte atenţi pentru a ne plăti facturile la timp. Cam acestea sunt cele mai importante capitole din rectificare. Pentru asigurările sociale de stat se suplimentează bugetul cu aproximativ 1,8 miliarde lei, aici este vorba despre recalcularea pensiilor – ştiţi foarte bine că sunt tot felul de dosare care vin din urmă şi trebuie recalculate şi cu majorarea de 14%, unele dintre ele -, precum şi pentru plata măsurilor active aprobate pentru combaterea efectelor negative create de pandemia Covid-19, şomaj tehnic, măsura în care se plătesc 41,5% din salariul angajatului, din salariul brut şi  munca flexibilă", a anunţat Cîţu.

Toate acestea sunt în bugetul asigurărilor de stat, spune el.

"Şi pentru bugetele locale continuăm mecanismul de SWAP, acesta a fost aprobat iniţial prin OUG 135 din 2020. Dăm posibilitatea autorităţilor locale să îşi achite plăţile restante înregistrate în contabilitate, era la 30 iulie, am prelungit această perioadă până la 30 septembrie. Este vorba de 969,3 milioane de lei", a mai spus oficialul.

Cîţu a vorbit de specialişti care în 2008 nu au fost în stare să vadă criza economică nici în mijlocul crizei, dar care astăzi vin şi ne spun că această creştere economică la care au muncit toţi românii "nu este îndeajuns sau este dezamăgitoare sau nu este ceea ce trebuie şi apar tot felul de comparaţii".

"În primul rând, trebuie să ne comparăm cu evoluţia economiei şi am spus foarte clar creşterea economică din trimestrul III este cea mai mare creştere economică – aici sunt cifrele INS – din ultimii 20 de ani şi arată cea mai rapidă revenire după o criză economică. Au mai fost crize economice în România şi îşi revenea economia după 3-4 ani de zile. Aici şi-a revenit după primul trimestru. Dar am văzut după aceea comparaţii cu alte state din Uniunea Europeană. Eu nu văd sensul acestor comparaţii, pentru că sunt economii diferite, dar dacă tot se fac, atunci să le facem corect", a precizat oficialul.

El a prezentat un grafic care arată dinamica PIB în România în primele trei trimestre din 2020 relativ la primele trei trimestre din 2019.

"Vedem că România stă mai bine decât media UE, nu este campion, dar este în partea de sus, deci stăm mai bine decât alte ţări din UE şi este peste medie. Deci, informaţia că am fi la coadă este falsă. Repet, astfel de analize nu prea îşi au sensul, pentru că sunt diferite politici, diferite decizii, dar pentru România cel mai important este că am avut cea mai mare creştere economică din ultimii 20 de ani. Şi aceasta rămâne pentru că ne comparăm cu toţi cei care au fost înaintea noastră şi nu au reuşit acest lucru. (...) Acestea sunt informaţiile reale, deci toate acele comparaţii pe care le-am văzut în ultima perioadă nu încearcă decât să denigreze. Informaţiile sunt de la Eurostat şi ar trebui luate ca atare", a menţionat Cîţu.

El afirmă că pentru România, cel mai important este că are cea mai rapidă revenire a economiei din ultimii 20 de ani şi cea mai mare creştere economică trimestrială.

"Vom vorbi acum despre rectificarea bugetară, pe care o facem pentru a ne asigura că sănătatea, asistenţa socială, educaţia au banii necesari pentru finalul acestui an şi, în acelaşi, timp, rectificarea are rolul de a asigura finanţarea pentru continuarea investiţiilor, care în acest an sunt estimate de 55 de miliarde de lei, este cea mai mare sumă investită de la buget în ultimii 10 ani! După 10 luni de zile, investiţiile strategice – 35,4 miliarde de lei, mai mult decât s-a investit în tot anul în 2016, în 2017 sau chiar în 2018", a mai spus ministrul.

Pentru această rectificare bugetară a fost luată în calcul o scădere a economiei de 4,2 puncte procentuale.

"Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit estimarea pentru acest an la o scădere cu 4,2 puncte procentuale, care este, de fapt, în linie cu ceea ce observăm în acest moment - estimările pentru România. Cam toate instituţiile internaţionale şi-au îmbunătăţit estimările pentru creşterea economică în 2020, care veneau de la -6, de la -9, către această cifră -4,2, -4,3. Deci şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză este în linie cu aceste estimări. Aş vrea să fac puţină istorie a modului în care a evoluat deficitul bugetar în 2020. Pentru că este important să punem în context această rectificare bugetară! Am început anul cu un deficit de 3,6% din PIB, dar cu o creştere economică de 4,2% din PIB. În martie, bineînţeles, am avut prima rectificare bugetară generată de pandemia de COVID-19 sau SARS-COv-2, şi a fost aprobată o rectificare bugetară cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB. Ţinând cont de execuţia bugetară, am făcut o altă rectificare, unde deficitul bugetar a fost crescut la 8,6% din PIB. Bazat pe execuţia pe care am văzut-o până acum, Ministerul Finanţelor Publice propune o rectificare bugetară pentru anul 2020 cu un deficit bugetar de 9,1% din PIB, respectiv 96 de miliarde lei, construit pe o contracţie economică de 4,2% pentru acest an. Deci la începutul anului era în buget o estimare a creşterii economice de 4,2%, acum ne aflăm la o contracţie de 4,2. Este o diferenţă de 8 procente, care se vede, bineînţeles, şi în deficit! Deficitul bugetului general consolidat astfel se majorează cu 5 miliarde de lei", a precizat el.

Cîţu a afirmat că această majorare vine din estimarea autorităţilor că nu vom mai încasa 4,2 miliarde de lei în ultima parte a anului.

"Aici este vorba de venituri din economie, şi această neîncasare vine de pe urma deciziei pe care am luat-o, ca cei care au acumulat datorii în această perioadă, în perioada de la începutul stării de urgenţă până la 25 octombrie să poată să reeşaloneze pe următoarele 12 luni! Estimăm că, în urma acestor decizii, nu vom încasa aceşti bani, dar sunt bani care rămân la companii, sunt bani care rămân în continuare în economie! În acelaşi timp, cheltuielile bugetului general consolidat cresc! La această rectificare bugetară, cum am spus, avem priorităţi precum sănătate, educaţie, investiţiile şi asistenţa socială. Aş putea să vă dau câteva informaţii pe cheltuieli, pentru că ştiu că aici se concentrează toată lumea. Se suplimentează bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale şi de Sănătate cu 1,1 miliarde de lei, se suplimentează la Ministerul Dezvoltării cu 1 miliard de lei, pentru facturi în Programul Naţional de Dezvoltare Locală, 1,1 miliarde de lei pentru subvenţiile în agricultură, din fonduri externe nerambursabile, 160 de milioane de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectat de secetă, 1,2 miliarde de lei suplimentarea Fondului de Rezervă aflat la dispoziţia Guvernului. Acestea sunt cheltuielile principale, şi sunt mai multe, bineînţeles, ministere de unde vor exista economii", a spus Cîţu.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.