Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, deschide astăzi Maratonul Profit.ro TV - Securitatea Energetică a României, cu cei mai mari jucători din domeniu.
Maratonul este organizat cu sprijinul ACUE, ELCEN, ENGIE, E.ON, OMV Petrom, Retele Electrice Romania, Romgaz, Suciu Partners, Tinmar
Context
• Securitatea energetică se afla în pragul noii ere protecţioniste, autarhiste, naţionaliste, în care Uniunea Europeană pare să se oprească la jumătate cu decarbonarea post-Trump. Cum se poziţuionează România, după ce ministrul Energiei a anunţat: ″Voi prezenta în Guvern un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor Green Deal asupra sectorului energetic românesc″.
• Riscuri noi de securitate energetică: România a angajat fonduri UE nerambursabile de miliarde de euro pentru decarbonare în energie (parcuri eoliene şi fotovoltaice, stocare, prosumatori, contracte CfD etc). Transelectrica şi distribuitorii s-au apucat de investiţii tot de miliarde în întărirea reţelelor, pentru acomodarea noii producţie regenerabile masive, dar şi pentru creşterea capacităţii de export şi import de energie.
• Pe termen scurt şi mediu, în sectorul gazelor, securitatea energetică pare cea mai mică problemă ca urmare a începerii din 2027 a producţiei în Neptun Deep. Cum va putea fi asigurată aceasta însă după 2035 când producţia din Marea Neagră va intra într-un declin natural, mai ales dacă este extinsă reţeaua de gaze în zonele rurale şi ar fi construite, aşa cum susţin unii politicieni şi analişti, combinate
petrochimice şi mai multe centrale pe gaze?
• Oportunităţile de securitate energetică sunt clare în zonele producţiei de gaze, distribuţiei de gaze, centralor electrice pe gaze. Pe lângă acestea, e fezabilă continuarea producţiei de energie pe cărbune, cu modernizări şi high- tech pentru reducerea cât mai amplă a emisiilor?
Teme de dezbatere
1. Ce se întâmplă cu investiţiile în decarbonare din punct de vedere financiar şi tehnic, în condiţiile în care s-au schimbat legi şi norme, s-
au făcut strategii, s-au luat credite şi s-au angajat contractual investiţii în ideea de net zero până în 2050?
2. Diferenţa dintre securitatea energetică şi independenţa sau autarhia energetică? Cine suportă costurile suplimentare, şi CAPEX (cineva trebuie să investească în capacităţi) şi OPEX (cineva trebuie să suporte costurile de operare ale capacităţilor, inclusiv în momentele în care nu funcţionează ca urmare a creşteri inevitabile a ponderii surselor de energie intermitente)?
3. Diferenţa dintre securitatea energetică geopolitică şi securitatea de funcţionare a sistemelor energetice. Cum poate fi atenuată, eliminată
chiar, vulnerabilitatea dependenţei de un “agent statal străin” fără a pica în cealaltă extremă, în care sistemele devin vulnerabile ca urmare a dependenţei de un “agent privat intern” cu producţie intermitentă?
4. Cum este afectată securitatea energetică a României de faptul că, cel puţin în ceea ce priveşte gazele, dar şi electricităţii (regiunea are cele mai mari preţuri spot din UE), ea este înconjurată de state vulnerabile energetic?
5. Securitatea energetică vs. Libera concurenţă. Intervenţii ale statului motivate de raţiuni de securitate energetică în tranzacţii intre companii (ex. cazul E.On – MVM)
6. Ce rol joacă Securitatea energetică în securitatea economică a României şi a UE
7. Care este situaţia disponibilităţii şi accesului la resursele de materii prime finite (petrol, gaze, cărbune, hidrocarburi, uraniu, etc.) şi regenerabile?
8. Situaţia preţurilor şi a stabilităţii acestora – impact asupra securităţii energetice. Cât de vulnerabil e mediul economic sub presiunea fluctuaţiilor de preţ şi a volatilităţii preţurilor?
9. Situaţia rutelor de transport de care depinde securitatea energetică
10. Provocări în fluxurile de aprovizionare actuale
11. Provocări pentru asigurarea investiţiilor şi a resurselor umane în domeniul energetic, esenţiale pentru securitatea energetică
12. Principalele riscuri geopolitice şi geostrategice în domeniul energetic. Surse de conflict, ameninţări pentru livrările actuale de resurse energetice
13. Ce riscuri sociale implică instabilitatea ofertei de energie? Cum se modifică comportamentul corporatist?
14. În ce măsură politicile recente de mediu au ajutat sau, dimpotrivă, au subminat mai mult securitatea energetică în Europa şi în lume?
15. Cât de pregătite sunt companiile româneşti din energie pentru a face faţă principalelor provocări la adresa securităţii energetice (hazarduri naturale sau accidente, avarii, sabotaje, furturi, etc)
16. Soluţii de diversificare a surselor de aprovizionare energetică în România
17. Care e situaţia stocurilor de urgenţă şi a surplusurilor necesare pentru protecţia infrastructurilor energetice critice?
18. Cum contribuie relaţiile dintre furnizori şi consumatori la securitatea energetică? Ce poate fi îmbunătăţit?
19. Provocări pentru proiectelor de interconectare transfrontalieră în sectorul petrolului, gazelor naturale şi energiei electrice;
20. Cum ar trebui reformată politica energetică a UE
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
