Palatul Patriarhiei, Catedrala Naţională, Catedrala Catolică "Sfântul Iosif", Palatul Cotroceni, Sanctuarul marian Şumuleu Ciuc, Catedrala "Sfânta Maria Regină" Iaşi, Palatul Culturii Iaşi şi Câmpia Libertăţii de la Blaj sunt locurile pe care Papa Francisc le va vizita, în perioada 31 mai - 2 iunie, în România.
Este prima vizită a unui papă în România după 20 de ani. La 7 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a sosit la Bucureşti. A fost prima dată de la Marea Schismă din 1054 când un papă a vizitat o ţară preponderent ortodoxă.
Vizita de acum a Sanctităţii Sale se desfăşoară sub motto-ul "Să mergem împreună!" şi va avea în primul rând un caracter pastoral, dar va însuma şi importante valenţe ecumenice.
Cele mai importante vizite ale Suveranului pontif în Bucureşti vor fi la Catedrala Naţională, la Palatul Patriarhiei şi la Catedrala Catolică "Sf.Iosif".
Palatul Patriarhiei este construit după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, fiind prima lucrare de beton armat din ţară. A fost ridicat la începutul secolului al XX-lea, pe locul fostei săli a Adunării Deputaţilor de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti. Ansamblul de clădiri, format din Catedrala Patriarhală, Reşedinţa Patriarhală si Palatul Patriarhiei, este aşezat pe vatra mânăstirii "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", ctitorie şi danie domnească făcută Mitropoliei Ţării Româneşti de Constantin Vodă Şerban (1654-1658).
Aici, la 24 ianuarie 1859, Adunarea electivă a Ţării Româneşti, prezidată de mitropolitul Nifon în fosta sală a Adunării Deputaţilor, a votat actul unirii Munteniei cu Moldova prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române.
Catedrala Naţională, sfinţită la 25 noiembrie 2018, are hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile. Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor de pretutindeni.
Clădirea Catedralei, aflată pe Dealul Arsenalului, se desfăşoară pe o lungime de 126,10 metri, o lăţime de 67,70 metri şi o înălţime de 120 de metri până la baza crucii de pe turla principală.
Clopotele Catedralei Naţionale au fost realizate în fabrica Grassmayr din Innsbruck, Austria, au o garanţie de 15 ani şi o durată apreciată la peste 400 ani şi au fost aduse în ţară în mai 2017. Cele şase clopote cântăresc împreună 33 de tone.
Arhitectura Catedralei îmbină elemente din diferite zone ale României (ocniţe moldave, pridvoare brâncoveneşti şi turnuri zvelte transilvane), precum şi elemente de monumentalitate de la unele catedrale occidentale.
Monument istoric, cultural şi arhitectonic înscris în patrimoniul naţional şi european, Catedrala Catolică "Sfântul Iosif" a fost construită, între anii 1873-1884, după planurile arhitectului vienez dr. Friedrich Schmidt, în Mahalaua Stejarului (între gară şi Palatul regal).
Catedrala Sfântul Iosif este, din punct de vedere arhitectural, o basilică cu trei nave şi un presbiteriu amplu, ridicată după planurile celebrului arhitect vienez Friedrich Baron von Schmidt într-un stil gotic simplificat, frecvent în acea epocă. Arhitectul Carol Benisch este cel care a finalizat construcţia ei. Primul botez a fost celebrat aici la 4 februarie 1884, iar prima căsătorie la 3 mai 1884.
Din 1 septembrie 2013, în altarul secundar al Preasfintei Inimi a lui Isus, sub icoana răstignirii, au fost aşezate moaştele Fericitului Vladimir Ghika, preot martir, beatificat pe 31 august 2013, la Bucureşti.
Sanctitatea Sa va fi întâmpinată, vineri, la Palatul Cotroceni, la ora 12.05.
Palatul Cotroceni a fost construit de domnitorul Şerban Cantacuzino, acum mai bine de 400 de ani, pe o zonă dens împădurită din foştii codrii al Vlăsiei. Mănăstirea Cotroceni, cea mai importantă ctitorie a domnitorului, era înconjurată de ziduri şi avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) şi „Sfinţii Serghie şi Vah” (7 octombrie), asemănătoare arhitectonic cu biserica episcopală de la Curtea de Argeş. În incinta mănăstirii, domnitorul a ridicat şi o reşedinţă domnească. La mănăstirea Cotroceni a fost instalată şi o tipografie. Aici au fost tipărite „Evanghelia” din 1682, „Apostolul” din 1683 şi „Biblia de la Bucureşti”, din anul 1688 („Biblia lui Şerban Cantacuzino”).
Palatul Cotroceni este legat de numeroase evenimente istorice. În 1821, conducătorul revoluţiei, Tudor Vladimirescu, şi-a stabilit aici tabăra militară. În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unităţii şi modernizării politice a României, iar palatul capătă statutul de reşedinţă oficială.
Palatul Cotroceni este monument istoric de categoria A (importanţă naţională).
Palatul găzduieşte şi Muzeul Naţional Cotroceni, înfiinţat în 1991, cu peste 15.000 de piese de patrimoniu. Impunătorul Hol de Onoare, inspirat de interiorul Operei Garnier din Paris, Salonul de Vânătoare - creaţie în stil neorenaştere italiană -, Salonul Florilor sau Salonul de Aur, inspirat de stilul Seccesion, Biblioteca sau Cabinetul de lucru al principelui Ferdinand, în stil francez Henri al II-lea, Salonul Alb - cunoscut astăzi drept Salonul Cerchez -, Dormitorul reginei Maria, mobilat cu piese art nouveau, Salonul de pictură (Salonul Oriental) în stilul Tudor, Salonul Empire, cu influenţe egiptene, constituie o întoarcere în timp şi o atracţie pentru mii de vizitatori.
Sâmbătă, 1 iunie, Sanctitatea Sa va fi prezent la Sanctuarul marian Şumuleu Ciuc.
Bazilica papala minoră închinată Sfintei Fecioare, păstorite de Ordinul Franciscan, se află în localitatea Şumuleu Ciuc din judeţul Harghita.
Data construirii prime biserici nu este cunoscută, însă istoria a consemnat reconstruirea edificiului, în perioada 1442-1448, ca urmare a distrugerilor provocate de invaziile turco-tătare.
În România există încă trei bazilici minore, în afara celei de la Şumuleu Ciuc - la Cacica, la Maria Radna şi la Oradea. Toate cele patru bazilici sunt sanctuare mariane şi sunt asociate pelerinajelor prilejuite de marile sărbători creştine.
În arhitectura interioară a bazilicii mariane din Şumuleu sunt reprezentative altarele lui Isus cel Suferind şi a Sfântului Ioan Botezătorul.
Cel mai mare pelerinaj catolic din Europa de Est are loc aici în sâmbăta Rusaliilor.
Mănăstirea franciscană adăposteşte o statuie făcătoare de minuni a Maicii Domnului, sculptată în lemn de tei, de 2,27 metri înălţime, fiind cea mai mare din lume.
La ora 17.25, Papa Francisc va face o oprire la Catedrala "Sfânta Maria Regină" Iaşi.
Catedrala "Sfânta Maria Regină" Iaşi este o biserică romano-catolică construită în perioada 1992-2005. La 24 iunie 1998, a fost celebrate prima sfântă Liturghie. Spaţiul de cult are 76 de bănci şi patru confesionale din stejar, baptisteriul pe partea dreaptă, la mijloc, şi un al doilea tabernacol pe stânga, la mijloc. Altarul, aşezat într-un desen care formează un peşte, are de o parte şi de alta pupitre de la care se proclamă lecturile sfinte. Potrivit site-ului amdis.ro, de la intrare până la altar este un covor din marmură cu stele. Pe cupola catedralei, cu cele 24 de nervuri, este monograma lui Hristos din centrul căreia coboară un candelabru, o replică a cupolei. Vitraliile sunt aşezate pe trei registre reprezentând teme legate de creaţie, alianţă, sacramente, misterele Rozariului.
De asemenea, Suveranul pontif va avea o Întâlnire Mariană cu tinerii şi cu familiile la Palatul Culturii din Iaşi la ora 17.45. Papa Francisc va susţine şi un discurs.
Palatul din centrul Iaşilor, conceput în spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, este o îmbinare fericită a mai multor stiluri arhitecturale: neogotic, romantic şi neobaroc.
Palatul de Justiţie şi Administraţie din Iaşi, construit între anii 1906-1925 după planurile arhitectului I.D. Berindey, s-a impus prin dimensiunile sale remarcabile. Astfel, turnul central al clădirii, care atinge 55 de metri înălţime, făcea ca Palatul să fie considerat în epocă cea mai înaltă clădire din oraş cu o amprentă la sol de 7330 mp şi o suprafaţă desfăşurată de 34.236, 35 mp.
Clădirea se distingea prin instalaţiile şi echipamentele tehnice moderne, achiziţionate din Germania, precum şi prin feroneria realizată de Casa Haug şi de renumitele firme franceze Krieger, Mericier şi Bagvès. Mobilierul Palatului de Justiţie, în stil neogotic, a fost proiectat şi realizat în celebrele ateliere Albert Goumain din Paris şi de către firma Mappel din Anglia.
În prezent, Complexul Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi are sediul central în Palatul Culturii din Iaşi, unde funcţionează patru muzee de renume: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii "Ştefan Procopiu", Muzeul de Artă şi Muzeul Etnografic al Moldovei.
Duminică, 2 iunie, la ora 11.00, Papa Francisc va lua parte la Divina Liturghie cu Beatificarea celor 7 episcopi greco-catolici martiri, pe Câmpia Libertăţii din Blaj, judeţul Alba.
Un loc cu o puternică însemnătate istorică naţională, Câmpia Libertăţii de la Blaj a reprezentat în urmă cu 170 de ani locul de desfăşurare a marii adunări naţionale la care 40.000 de români transilvăneni au strigat la unison "Noi vrem să ne unim cu Ţara!".
În mai 1848, miile de români transilvăneni - ţărani, clerici, intelectuali - au participat la Adunarea populară care a avut loc lângă Târnava Mare, loc căruia I se spune de atunci Câmpia Libertăţii. Avram Iancu s-a adresat participanţilor: “Uitaţi-vă pe câmp, românilor! Suntem mulţi ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
