Scriitorul britanic de origine japoneză Kazuo Ishiguro, autorul celebrului roman "Rămăşiţele zilei", este laureatul cu Nobel pentru Literatură de anul acesta, a anunţat joi Academia Suedeză. Scrierile sale, opt romane în total, sunt caracterizate drept emoţionante şi temperate.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"El este un amestec de Jane Austen şi Franz Kafka. Dacă amesteci asta puţin, nu prea mult, rezultă Ishiguro cu siguranţă", a spus Sara Danius, secretarul permanent al Academiei Suedeze. 

Kazuo Ishiguro s-a născut pe 8 noiembrie 1954 la Nagasaki, în Japonia. Familia s-a mutat în Marea Britanie când avea 5 ani. El s-a întors să-şi vadă ţara natală ca adult. În anii 1970, Ishiguro a absolvit Universitatea din Kent, unde a studiat limba engleză şi filosofia, după care a studiat scrisul creativ la University of East Anglia.

Ishiguro a fost nominalizat de patru ori la Premiul Booker Man. A câştigat premiul în 1989, cu romanul "The Remains of the Day/ Rămăşiţele zilei". În 2008, The Times l-a clasat pe locul al 32-lea în lista "celor mai mari 50 de scriitori britanici din 1945 încoace”.

A debutat ca prozator la 28 de ani cu "Amintirea palidă a munţilor/ A Pale View of Hills", roman recompensat cu The Winifred Holtby Prize of the Royal Society of Literature şi tradus ulterior în 13 limbi.

În 1986 i-a apărut al doilea roman, "Un artist al lumii trecătoare" (Polirom, 2005, 2013), nominalizat în acelaşi an la Booker Prize, laureat al Whitbread Book of the Year Award şi tradus în 14 limbi.

Anul 1989 este pentru Ishiguro anul de vârf al carierei, autorul obţinând cu "Rămăşiţele zilei" (Polirom, 2002, 2012) râvnitul Booker Prize.

În 1995, Ishiguro a publicat "Nemângâiaţii", urmat de "Să nu mă părăseşti" (Polirom, 2006, 2011). În acelaşi an, Kazuo Ishiguro a primit distincţia de Officer of The British Empire for Services to Literature şi, în 1998, Ordinul de Chevalier des Arts et des Lettres din partea statului francez.

În 2015 îi apare romanul fantasy "Uriaşul îngropat" (Polirom, 2015).

Acţiunea din primele două cărţi ale sale precum şi din "Un artist al lumii trecătoare" (1986) are loc în Nagasaki, la câţiva ani de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Temele lui Ishiguro sunt memoria, timpul şi propria amăgire.

Apărut în Anglia, în 1989, "Rămăşiţele zilei" a primit în acelaşi an prestigiosul Booker Prize şi a fost transpus cinematografic, în anul 1993, de regizorul James Ivory, într-un film  în care joacă Anthony Hopkins şi Emma Thompson. 

Stevens, majordom de modă veche, îndrăgostit în tăcere de frumoasa şi inteligenta menajeră din castelul lordului Darlington, se identifică într-atât cu funcţia sa, încât trece senin pe lângă dramaticele evenimente din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Nimic nu-l perturbă de la îndatoririle sale de "majordom absolut“ - nici chiar pierderea singurei fiinţe iubite - şi abia spre sfârşitul vieţii înţelege că lumea s-a schimbat profund şi ca el nu este decât "o rămăşiţă a trecutului“, potrivit Polirom. 

Scrierile lui Ishiguro sunt marcate de un mod de exprimare temperat, independent de evenimentele care au loc. În acelaşi timp, cea mai recentă ficţiune a sa conţine caracteristici fantastice. Cu "Never Let Me Go" (2005), Ishiguro introduce un curent inferior sf-ului în opera sa. În acest roman, precum şi în altele, se regăsesc influenţe muzicale. Un exemplu grăitor este colecţia de poveşti întitulată "Nocturnes: Five Stories of Music and Nightfall" (2009), în care muzica joacă un rol principal reprezentând relaţia personajelor.

În cel mai recent roman, "The Buried Giant" (2015), un cuplu în vârstă pleacă într-o excursie în zona rurală a Angliei, în speranţa de a se întâlni cu fiul lor adult pe care nu l-au văzut de mai mulţi ani. Acest roman reflectă, într-o manieră mobilă, cum este relaţionată memoria de uitare, istoria de prezent şi fantezia de realitate.

În afară de cele opt romane ale sale, Ishiguro a scris şi scenarii de film şi televiziune. 

Ishiguro nu a fost printre favoriţii de anul acesta la premiul Nobel. În listă s-au aflat Ngugi wa Thiong’o din Kenya, japonezul Haruki Murakami, romaniera canadiană Margaret Atwood, poetul sud-corean Ko Un, israelianul Amos Oz, scriitorul şi traducătorul italian Claudio Magris şi romancierul spaniol Javier Marías.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.