Decizia Guvernului României privind modificarea unor prevederi din Codul penal şi din Codul de procedură penală nu rezolvă supraaglomerarea din penitenciare, susţine Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), adăugând că proiectul de ordonanţă este redactat în grabă şi neglijent.
"APADOR-CH (...) consideră că decizia Guvernului României de a graţia colectiv mai multe categorii de condamnaţi nu rezolvă supraaglomerarea din penitenciare. În plus, proiectul de ordonanţă este redactat în grabă şi neglijent, lipsindu-i evident corelarea unor texte legale”, spun reprezentanţii asociaţiei.
Ei cer Guvernului să renunţe la promovarea graţierii prin ordonanţă de urgenţă.
APADOR-CH este de părere că graţierea produce efecte pe termen scurt, întrucât graţierile care au mai fost făcute nu au dus la reducerea numărului deţinuţilor, în termen de maxim un an, numărul lor redevenind egal cu cel de dinaintea acestor măsuri.
"Calea normală de a reglementa în această materie este cea a adoptării unei legi, eventual în procedură de urgenţă, dacă există o nerăbdare atât de crescută la nivelul majorităţii parlamentare”, spun reprezentanţii asociaţiei.
APADOR-CH mai solicită Avocatului Poporului să se sesizeze din oficiu în cazul în care va fi adoptată o ordonanţă de urgenţă pentru graţiere care nu justifică urgenţa cerută de Constituţie.
Proiectul OUG promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani, precum şi a celor cu boli incurabile în faze terminale.
Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.
Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la şapte la trei ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice.
În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi ca beneficiari ai folosului patrimonial de pe urma faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.
Dacă se aprobă cele două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificările aduse Codurilor penale, în forma lor actuală, mai mulţi condamnaţi sau inculpaţi ar putea ieşi din închisoare, respectiv ar putea cere închiderea dosarelor, printre ei numărându-se Dan Voiculescu, Nicuşor Constantinescu, Elena Udrea, Alina Bica şi Liviu Dragnea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
