Evidenţa cu persoanele angajate în sistemul public şi condiţiile lor contractuale sunt necunoscute, ceea ce face să asistăm la un gen de haiducie în ceea ce priveşte stabilirea salariilor, cele mai mari fiind pentru funcţiile de conducere din consiliile judeţene, unde depăşesc şi 18.000 de lei, rezultă dintr-o analiză a salariilor în sectorul bugetar făcută de Blocul Naţional Sindical (BNS).
Confederaţia sindicală a prezentat, marţi, o analiză-diagnostic a salariilor din sectorul bugetar, din care rezultă că, în prezent, la nivel central, nu există o evidenţă cu persoanele angajate în sistemul public şi condiţiile contractuale ale acestora, dar şi faptul că, în actuala situaţie, aplicarea unui sistem unitar de salarizare în sectorul public este imposibil de realizat fără resurse consistente şi fără afectarea salariilor aflate în plată.
Analiza a mai relevat şi faptul că nici măcar aprobarea proiectului de ordonanţă privind corecţiile din sectorul sanitar nu va rezolva problemele existente în acest domeniu.
BNS a constatat că, în mod centralizat, la Ministerul de Finanţe se ştiu doar numărul de posturi ocupate pe ordonatori de credite şi fondul de salarii necesar comunicat de aceştia, iar, în aceste condiţii, evaluările de impact realizate până în prezent sunt afectate de o marjă însemnată de eroare.
“Este imposibil de evaluat un impact real atâta timp cât nu se cunoaşte situaţia în plată pentru 1,2 milioane de salariaţi angajaţi în sectorul public. Lipsa acestei informaţii a alimentat evoluţiile atât de discrepante între salariile ce aparţin unor funcţii asimilate. În majoritatea familiilor ocupaţionale ne confruntăm cu o pulverizare a sistemului ierarhic din cadrul sectoarelor şi între sectoare", a declarat, marţi, liderul BNS, Dumitru Costin.
El a mai spus că legislaţia în domeniul salarizării stabilea nişte ierarhii, între funcţii şi între sectoare, acest lucru permiţând menţinerea unui echilibru între şi în interiorul sectoarelor.
"Implementarea salarizării în sectorul public a fost un fel de «haiducie», fiecare instituţie/categorie s-a descurcat cum a putut în a obţine astfel de creşteri salariale. Creşterile procentuale ale salariilor, de jos până sus, nu au făcut decât să risipească încă o şansă de a echilibra sistemul”, a adăugat Costin.
Sindicaliştii au precizat că sunt diferenţe majore pentru funcţii cu încadrare identică sau similară, atât în interiorul unei instituţii, dar şi între instituţii, iar elementele care sunt avute în vedere pentru determinarea salariului nu mai au relevanţă în sistem şi au pierdut orice urmă de standardizare.
“În învăţământ, în clasa 40 intră un profesor cu studii superioare, gradul II, cu vechime între doi şi şase ani, în sănătate, în aceeaşi clasă, sunt încadrate sora medicală principală sau un asistent medical debutant”, a explicat Costin.
Liderul sindical a spus că, în cadrul analizei, s-a încercat integrarea a peste 300.000 de poziţii de salarizare din tot sectorul public din România, obţinute din datele transmise la Ministerul Muncii, însă a atras atenţia că, atunci când ministerul a încercat să integreze cifre privind salariile în plată, de la Ministerul de Interne s-a comunicat că acestea au devenit “secret de serviciu”.
“Mulţi dintre cei care conduc comunităţile locale se consideră stăpâni şi au refuzat să transparentizeze organigrame şi statele de plată. Asistăm la un gen de haiducie în ce priveşte stabilirea salariilor. Avem semne mari de întrebare legate de corectitudinea modului în care s-au făcut criterii de salarizare. Vor fi salarii aflate acum în plată care vor rămâne mai mari chiar şi după majorări. Cei cu majorări vor avea tot temeiul juridic să conteste şi să ceară mai mult”, a spus liderul sindical.
Directorul economic al BNS, Steluţa Enache, a explicat că, pe baza datelor Ministerului Muncii, s-a făcut o situaţie pentru fiecare sector de activitate, pentru a vedea ce discriminări şi discrepanţe există.
Astfel, în educaţie există o ierarhie bine stabilită, iar salariile maxime au o evoluţie firească pentru ierarhia claselor de salarizare.
“Nu ar trebui să fie salarii minime şi maxime pentru aceleaşi clase. Salariile în plată, pe multe clase, sunt profund distorsionate şi nu urmăresc principiile din Legea 284 privind salarizarea unitară. Astfel, în clasa 28 - salariul mediu este de aproximativ 1.500 de lei, la clasa 31, unde ar trebui să fie mai mare, este de 1.400 lei”, a explicat reprezentanta BNS.
Ea a mai spus că în sănătate situaţia este mult mai rea decât în educaţie.
“De la clasa 8 şi până clasa 83 avem salarii de 1.300 de lei. Ce performanţe pot face în situaţia asta? Avem diferenţe uriaşe între salariul minim şi cel maxim. Avem nişte vârfuri în plată, care au fost generate de momentele de descentralizare”, a spus Enache.
Din analiza făcută a rezultat că salariul minim în sănătate este între 1.312 şi 2.903 de lei, iar salariile cele mai mari sunt între 1.986 de lei şi 14.351 lei, sumă care revine unor manageri de spital.
De exemplu, un medic şef de secţie la un spital dintr-un judeţ, având clasa de salarizare 86, are salariu de 5.126 de lei, în timp ce managerul spitalului respectiv, încadrat în clasa 87, are salariu de bază de 10.055 lei. Conform legii, diferenţa între cei doi ar trebui să fie de doar 2,4 la sută.
Reprezentanţii BNS spun însă că şi dacă proiectul de ordonanţă se va aproba, în continuare vor exista salarii minime şi salarii maxime în cadrul aceleiaşi clase de salarizare, ceea ce înseamnă că nici măcar aşa nu va fi atins obiectivul de a ne apropia de un sistem unic.
Discrepanţe mari ca în cazul sănătăţii există şi la cultură, pentru că sunt salarii identice de la clasa 8 la clasa 54, deşi între aceste salarii ar trebui să fie diferenţe semnificative.
“Salariile minime abundă, dar cheltuim din resurse publice ca să îi plătim pe unii foarte bine”, a explicat liderul BNS.
Din analiză mai rezultă că cel mai mare salariu din cultură îl are directorul unei filarmonice, respectiv 10.000 de lei, însă la celalalte filarmonici salariile sunt mult mai mici.
La nivelul consiliilor judeţene par să fie cele mai mari salarii, pentru funcţiile de conducere acestea ajungând chiar la 18.764 de lei. În administraţia publică locală, la nivelul primarilor, spre exemplu, salariile ajung până la 7.538 de lei, în timp ce salariile minime sunt la nivelul salariului minim pe economie.
Sindicaliştii au atras atenţia că doar un sfert dintre consiliile judeţene reuşesc să îşi acopere aceste cheltuieli din resurse proprii, adică din ceea ce colectează din taxe şi impozite, restul aşteptând transferarea sumelor necesare de la bugetul de stat.
BNS consider că se impune revizuirea politicii de resurse umane din sectorul public, precum şi instituirea unor măsuri care să permită cunoaşterea în timp util a resurselor umane angajate în sectorul public şi principalele elemente asumate de angajatorul statul român.
Confederaţia sindicală susţine că şi în măsura în care ajustările salariilor se vor face diferenţiat, pe familii ocupaţionale, ar trebui să se urmărească un tipar comun, pentru că, altfel, introducerea unui sistem unitar de salarizare va fi un obiectiv din ce în ce mai greu de atins.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
