Secretarul general al Guvernului, Sorin Chelmu, anunţă, într-un interviu acordat News.ro, că este în pregătire o Ordonanţă de Urgenţă prin care mai multe agenţii şi alte instituţii aflate în coordonarea SGG şi a Guvernului vor trece în subordinea ministerelor.
Chelmu mai spune că, atunci când a preluat funcţia de secretar general al Guvernului, i-a găsit pe inspectorii guvernamentali ”lăsaţi pe stradă”, puşi să numere gropile din asfalt. El spune că în prezent aceştia au primit atribuţii clare şi că va avea loc şi o evaluare a modului în care au realizat obiectivele stabilite.
Sorin Chelmu declară că actualul Guvern este ”între ciocan şi nicovală”, iar după alegerile parlamentare din toamnă trebuie să vină un guvern politic.
Prezentăm interviul integral cu secretarul general al Guvernului, Sorin Chelmu:
Reporter: Care este situaţia la Secretariatul General al Guvernului din punct de vedere al resurselor umane? Mai este nevoie de oameni? Câţi angajaţi sunt la SGG?
Sorin Chelmu: Tot ce înseamnă agenţii din subordinea, coordonarea Secretariatului General al Guvernului sau al Guvernului, în ansamblul lui, sunt aproape 2.800 de angajaţi, dacă nu mă înşel, dar ceea ce ne-am propus noi, în perioada imediat următoare, este să ne regândim, să vedem dacă o parte din aceste agenţii sau instituţii care sunt la SGG sau în subordinea Guvernului pot merge către ministerele de linie sau ministerele economice. Drept pentru care, avem deja un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care în momentul de faţă este în avizare la ministere, astfel încât, într-o perioadă foarte scurtă, să putem să regândim absolut tot ce înseamnă structură. Şi aici mă refer la două elemente importante - unul este legat de Cancelarie (Cancelaria primului-ministru – n.r.), respectiv să aibă rolul politic indiferent de cine va veni la guvernare din toamnă şi celălalt este legat de Secretariatul General al Guvernului, care va trebui să aibă un rol de administrare a tot ce înseamnă resurse şi mecanisme care se desfăşoară, începând de la şedinţele de Guvern şi până la toate celelalte elemente.
Reporter: Nu prea se ştie despre activitatea inspectorilor guvernamentali. Spuneţi-ne despre activitatea acestora, în ultimele guvernări nu prea s-a auzit nimic despre activitatea lor.
Sorin Chelmu: Este perfect adevărat şi vă spun că a fost una dintre priorităţi, pentru că i-am găsit lăsaţi pe stradă, ca să nu zic mai multe... Ei pot să se implice în tot ceea ce înseamnă proiecte de dezvoltare atât la nivel central, la nivelul Guvernului, cât şi la nivel local, acolo unde sunt trimişi. Deci, rolul inspectorilor guvernamentali, aşa cum a fost el gândit, ca şi înalţi funcţionari publici, trebuie să-l regăsim şi să rămână undeva ca şi o amprentă clară. Foarte mulţi oameni politici nu s-au gândit la ei, s-au gândit mai mult la interese. Acum, le-am dat anumite atribuţii pe ministere, în momentul de faţă nu mai există absolut niciun inspector guvernamental care să nu-şi aibă atribuţiile foarte clar stabilite. De multe ori se ocupau de număratul găurilor din asfalt, ca să nu comentez mai mult. Dar acum, fiecare dintre ei are fişa postului, are atribuţiile foarte clar stabilite fie pe ministere, fie pe autorităţile locale.
Reporter: Le-aţi dat un termen de la care să vină cu un bilanţ a ceea ce au făcut?
Sorin Chelmu: M-am întâlnit cu ei şi am stabilit câteva obiective. Este adevărat că, prin Legea 188, evaluarea nu o poţi face decât anual, dar am stabilit, să spunem la şase luni, să pot să văd în ce măsură ei s-au apropiat de obiectivele pe care le-am stabilit împreună. Mi s-a spus că a fost pentru prima dată când s-au întâlnit cu cineva (din conducerea SGG – n.r.) de când sunt inspectori guvernamentali. Nu! La mine toate lucrurile trebuie să meargă perfect. Nu accept abateri de la reguli. Fiecare trebuie să-şi facă temele acolo unde este pus şi să-şi îndeplinească obiectivele pe care le-am stabilit. Vă spun cinstit, aş stabili obiectivele, funcţiile specifice, o sumă de bani pentru îndeplinirea obiectivelor respective, după care, în momentul în care tragem linie, aş putea să spun: «domnule, ţi-ai îndeplinit, la 6 luni sau un an de zile, obiectivele tale au fost îndeplinite». Atunci, poţi să mergi mai departe sau pot să găsesc o altă echipă şi să nu mă intereseze cu câţi oameni poţi să-ţi îndeplineşti obiectivele – adică poţi să faci cu şapte oameni sau cu 100 de oameni. Modelul acesta l-am văzut în Austria, mi-a plăcut foarte mult. Chiar sunt prieten cu secretarul general (din Austria – n.r.) – nu de acum, ci de ani de zile – pentru că secretarii generali au rolul de trece de la un Guvern la altul, de a asigura anumită continuitate şi el este de vreo 30 de ani secretar general şi chiar mi-a făcut o plăcere deosebită să-l cunosc şi mi-a spus, din experienţa lui, cam cum vede lucrurile şi mi s-au părut corecte. Dacă şi noi am putea să gândim un mod de dezvoltare pe bugete şi pe obiective foarte clare, cred că ar fi o chestie perfectă.
Reporter: Despre câţi inspectori guvernamentali vorbim?
Sorin Chelmu: 57 cred că mai sunt... au existat modificări chiar şi în ultimele zile şi mi-ar fi foarte greu să vă spun. Pe aceşti inspectori guvernamentali, care sunt înalţi funcţionari publici, îi ducem către rolul pentru care statul român a investit bani astfel încât ei să ajungă în zona respectivă. O bună parte dintre ei au trecut fie pe funcţii de secretar general, secretar general adjunct, prefecţi, subprefecţi. Sunt alţii care au plecat din zona înalţilor funcţionari publici şi au venit în sistem. E o perpetuum mobile, astfel încât e foarte greu să spun de pe o zi pe alta care este numărul de inspectori guvernamentali.
Reporter: Care este cel mai important act normativ promovat de SGG şi care a generat şi ceva schimbări vizibile?
Sorin Chelmu: Consider că aproape toate actele normative sunt importante. Rolul SGG este de a promova acte normative prin şedinţele pregătitoare, prin şedinţele de Guvern. Noi avem 17 agenţii, instituţii care sunt în subordinea SGG. Fiecare dintre ele îşi are rolul ei bine definit. Şi-au promovat acte de reorganizare, de restructurare, de regândire... Problemele lor sunt, pe de o parte, legate de noua politică a Uniunii Europene, pe de altă parte, este o altă gândire vizavi de modul în care noi privim lucrurile şi de impelmentarea problemelor în legislaţia românească.
Am încercat, de exemplu, să facem un program prin care să stabilim foarte clar şi din timp care sunt actele normative care vor fi promovate în Guvern, dar asta nu trebuie să ştiu de azi pe mâine, trebuie să ştiu din momentul în care au fost elaborate, când intră în dezbatere publică. Unul dintre elementele importante pe care noi le-am considerat corecte este că societatea civilă trebuie să revină, să-şi regăsească locul. Acesta este şi motivul pentru care s-a înfiinţat şi un minister să-şi ia o poziţie, astfel încât să fie extrem de activă. Pentru mine cel mai bun semnal, dacă aş face o greşeală, ar fi societatea civilă care ar veni şi mi-ar spune: vezi că acolo ai greşit! Nu ştiu de ce în ultima perioadă undeva s-a greşit pentru că societatea civilă nu a mai fost suficient de activă. Consider că o naţiune care nu este educată, care nu are credinţă, o naţiune care nu este sănătoasă, o naţiune care nu îşi păstrează tradiţiile, odiceiurile probabil îşi va pierde în timp identitatea. Eu aş pune accent pe aceste lucruri. Şi factorul economic este extrem de important dar, în acelaşi timp, trebuie să ne gândim şi la unde sunt resursele noastre ca să ne păstrăm această identitate. Au fost multe ţări chiar din Uniunea Europeană care datorită unei creşteri economice au fost migraţii din spaţiul rural, s-au dus către spaţiul urban unde au găsit locuri de muncă şi atunci au rămas comunităţi întregi aproape depopulate şi atunci repopulate, de exemplu în Spania, cu algerieni, marocani, români. Au venit cu obiceiurile, tradiţiile lor, cultura astfel încât în comunităţi mari s-a format un alt ambient. Trebuie să fim foarte atenţi. Dau un exemplu, scăderea demografică şi va fi accentuată chiar pe termen mediu. Ce punem în loc? Pentru că va trebui să ne gândim foarte bine, să apelăm la o strategie coerentă astfel încât spaţiul rural românesc să rămână acelaşi pe care l-am avut. Satul românesc a adus plus valoare în zona asta rurală, a adus şi a ridicat foarte multe valori în ceea ce înseamnă societatea românească în momentul de faţă.
Reporter: Cum decurge o şedinţă pregătitoare pentru şedinţa de Guvern?
Sorin Chelmu: Este foarte simplu. Avem o procedură, fiecare dintre participanţii la şedinţa pregătitoare – în general sunt secretarii generali de la ministere sau secretarii de stat – pun în dezbatere actele normative, vedem exact în ce fază sunt, dacă au toate avizele de la ministere, se discută pe tot ce înseamnă actul normativ respectiv, astfel încât în momentul când a ajuns pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului să nu fie nicio problemă. În asta constă o şedinţă pregătitoare. Acolo e o dezbatere pentru fiecare act normativ în care fiecare minister expune pentru că sunt anumite ministere care pot să aibă observaţii care trebuie lămurite în şedinţa pregătitoare.
Reporter: Care dintre ministere este cel mai harnic?
Sorin Chelmu: Cred că fiecare dintre ei sunt harnici pentru că fiecare îşi ştie priorităţile foarte bine. Acesta este motivul pentru care am făcut acel registru, PAL, unde fiecare îşi face o programare a actelor normative. Cred că una din greşelile mari care au fost făcute a fost din cauză că la noi s-a lucrat foarte mult pompieristic, de azi pe mâine. Noi am vrut să nu se mai întâmple acest lucru, vrem să avem o previziune vizavi de actele normative, de execuţia bugetară, vizavi de modul în care ne asumăm anumite lucruri. E foarte complicat pentru un Guvern de tehnocraţi, pentru că noi suntem între ciocan şi nicovală. Pe de-o parte avem societatea civilă care are aşteptările ei, pe de altă parte este clasa politică şi îşi are şi ea aşteptările şi mai ales în această perioadă cu mai multe campanii. Bine, a venit un Guvern de tehnocraţi. Păi atunci care e rolul clasei politice, cea care trebuie să aducă democraţia şi sunt de acord. Noi asigurăm o tranziţie până când după alegerile generale se va restabili un echilibru şi clasa politică îşi va relua rolul într-un stat democratic.
Reporter: Ce planuri aveţi după ce Guvernul îşi va termina mandatul?
Sorin Chelmu: Eu sunt profesor universitar. De bine de rău, până la 70 de ani, aşa cum spune legea, voi rămâne profesor universitar. După asta, probabil o să mă întorc la catedră, o să încerc să educ cât mai bine viitoarele generaţii de copii care pot aduce plus valoare în societatea românească. Este important să pot să le transmit un mesaj şi să le spun: cum părinţii mei, în 1990, când am vrut să plec din România, au avut suficient de multe argumente ca să mă convingă să rămân aici, la fel vreau ca şi eu să am suficient de multe argumente să-i transmit copilului care peste puţin timp o să dea Bacalaureatul să rămână în România. De la 1900, generaţie după generaţie au fost considerate generaţii de sacrificiu. Va trebui să încerc să explic că generaţia lui nu va mai fi o generaţie de sacrificiu.
Reporter: În cazul în care următorul Guvern vă propune o funcţie, vă tentează?
Sorin Chelmu: Nu. De când am acceptat dorm mai puţine ore pe noapte, am albit... Cine îşi imaginează că e o bucurie să fii aici se înşală amarnic. Sun extrem de multe probleme, sunt apoape 18 ore de muncă pe zi, aproape că nu mai ai familie, nu mai ai viaţă privată. Cine îşi doreşte funcţia asta să se gândească de două ori înainte de a o accepta. În acelaşi timp, cineva trebuie să şi-o asume, pentru că văzând ce se întâmplă în spaţiul public cred că greu se vor mai găsi miniştri pe viitor. Acum, fiecare cum pleacă de aici ba e chemat într-o parte, ba în cealaltă, drept pentru care va trebui să-i aduci dintr-o altă zonă, pentru că atfel nu va mai accepta nimeni.
Reporter: Fiind guvern poltic din ce zonă să fie aduşi...tot din politică. Va fi din nou guvern de tehnocraţi?
Sorin Chelmu: Nu cred că va mai fi guvern de tehnocraţi, va fi un guvern politic care, probabil, îşi va asuma, în funcţie de cine va câştiga alegerile. Noi am prins anul acesta foarte greu, cu două alegeri, şi locale, şi generale pe care, sigur, ni le asumăm să fie corecte din toate punctele de vedere, dar din toamnă va trebui să fie un guvern politic care să-şi asume ceea ce trebuie făcut în continuare în România. În momentul de faţă, varianta asta de guvern de tehnocraţi nu este foarte simplă, pentru că, pe de-o parte, este Parlamentul care ar trebui să-ţi asigure o susţinere pentru ceea ce îţi doreşti să faci din punct de verde politic, iar, pe de altă parte, este societatea civilă care are aşteptările ei. Sunt nişte aşteptări pe care şi eu le am şi acesta este unul din motivele pentru care am acceptat să vin în această funcţie. Mi-aş dori să nu mai văd când ies pe stradă români cu capul aplecat, întristaţi. Vreau să văd oameni cu fruntea sus care să spună că avem un viitor.
Reporter: Premierul a dat nota 7 activităţii Guvernului. Dumneavoastră ce notă aţi da?
Sorin Chelmu: Cred că tot acolo aş fi. Miniştrii sunt foarte buni profesionoişti de multe ori, dar au intrat într-un sistem care e venit din spate. Noi nu am făcut modificări, n-am schimbat oameni, cel puţin eu la SGG. A lucra cu oamenii cred că este cel mai greu lucru pe care poţi să ţi-l explici pentru că trebuie să le spui care sunt sarcinile, responsabilităţile, aşteptările şi trebuie să evaluezi în ce măsură lucrurile se şi realizează. Lucrez din 1993 în administraţia publică şi îmi place să cred că pe unde am trecut am lăsat ceva în urmă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
