Articolul din Legea referendumului care enumera situaţiile şi temele considerate de interes naţional asupra cărora preşedintele poate solicita un referendum a fost declarat neconstituţional în 2006, CCR stabilind atunci că şeful statului este singurul care poate decide temele pentru consultarea populaţiei, iar Parlamentul nu se poate amesteca, cenzurându-i decizia.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit articolului 12 din Legea referendului, adoptată în 2000 şi modificată în 2003,  preşedintele poate convoca referendum pe teme de interes naţional, însă acestea sunt clar definite ca având legătură cu: adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării, adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la regimul general al proprietăţii publice şi private, organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală, organizarea generaă a învăţământului, structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale, încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale, integrarea României în structurile europene şi euroatlantice şi regimul cultelor.

Legea a fost însă contestată la Curtea Constituţională în 2006, acest articol fiind declarat neconstituţional în integralitate. Legiuitorii nu l-au eliminat însă din textul Legii 3/2000, deşi, conform Constituţiei, el nu mai produce efecte.

În motivarea deciziei, judecătorii CCR au explicat că preşedintele este singurul care poate decide problemele ce ţin de interes naţional, în baza cărora şeful statului poate cere referendum potrivit Constituţiei.

"Numai Preşedintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional şi, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concretă ce se supune referendumului şi data desfăşurării acestuia. (...) Stabilirea prin lege a problemelor de interes naţional reprezintă un amestec al Parlamentului în exercitarea atribuţiilor exclusive ce-i sunt conferite prin Constituţie Preşedintelui şi, ca atare, o nesocotire a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţional", au explicat judecătorii.

Ei au arătat că stabilirea temelor este un "drept exclusiv" al preşedintelui, aşa cum se arată în Constituţie.

Astfel, inclusiv consultarea Parlamentului pe tema referendumului - solicitare a Constituţiei în cazul consultării populare - poate avea doar rol consultativ, Legislativul neputând bloca demersul.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.