Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a prezentat, în Consiliul de Securitate ONU, la New York, contribuţia României pentru contracararea efectelor războiului Rusiei contra Ucrainei în cadrul dezbaterii pe tema "Menţinerea păcii şi securităţii internaţionale - conflict şi securitate alimentară". El a menţionat că, de la declanşarea conflictului din Ucraina, peste 240.000 de tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin portul Constanţa şi a respins acuzaţiile complet nefondate lansate de reprezentantul Federaţiei Ruse în cadrul dezbaterii potrivit cărora ar exista o "înţelegere" ca Ucraina să exporte cereale către Occident contra asistenţei militare acordate Ucrainei.
Bogdan Aurescu a participat, joi, la invitaţia secretarului de stat american Antony Blinken, la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) cu tema "Menţinerea păcii şi securităţii internaţionale - conflict şi securitate alimentară", organizată de SUA, ţară care deţine preşedinţia pe luna în curs a Consiliului de Securitate ONU, la sediul ONU din New York. Participarea ministrului român de externe la evenimentul de la New York are loc în continuarea participării la reuniunea ministerială cu tema "Apel la acţiune pentru securitatea alimentară globală", desfăşurată miercuri, precum şi a dialogului său cu secretarul de stat al SUA pe tema securităţii alimentare, din marja reuniunii informale a miniştrilor de externe NATO de la Berlin (14-15 mai).
Potrivit MAE, dezbaterea deschisă a CS ONU a avut ca obiectiv analizarea modalităţilor de coagulare şi eficientizare a eforturilor internaţionale pentru a reduce impactul crizei alimentare globale asupra păcii şi securităţii internaţionale, ale cărei efecte sunt exacerbate de impactul provocat de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
Ministrul Bogdan Aurescu a salutat oportunitatea organizării reuniunii şi a reiterat în plenul Consiliului de Securitate al ONU condamnarea de către România, în termenii cei mai fermi, a agresiunii militare legale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Referindu-se la situaţia umanitară din Ucraina, în continuă deteriorare, ministrul Aurescu a reafirmat solidaritatea României cu poporul ucrainean şi a prezentat sprijinul umanitar acordat de ţara noastră refugiaţilor ucraineni, menţionând totodată hub-ul umanitar de la Suceava, funcţional din luna martie.
El a atras atenţia că România a facilitat acordarea sprijinului internaţional pentru statul vecin inclusiv prin autorizarea rapidă a solicitării Programului Mondial Alimentar de stabilire a prezenţei sale temporare în România pentru acordarea de ajutor refugiaţilor ucraineni.
"În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat implicaţiile complexe ale conflictului militar declanşat de Rusia, inclusiv din perspectiva securităţii alimentare, pentru multe state din diverse regiuni ale lumii. Totodată, a subliniat conexiunea între insecuritatea alimentară, generată inclusiv de creşterea preţurilor la alimente la nivel global, şi fenomenele de tulburări sociale, cu riscuri aferente la adresa păcii şi securităţii internaţionale. De asemenea, a argumentat importanţa abordării cu prioritate a chestiunilor corelate insecurităţii alimentare şi prin sublinierea conexiunii dintre asigurarea fluxului sistemelor alimentare şi progresul în domeniul protecţiei climei, finanţării dezvoltării şi al altor priorităţi cuprinse în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă", arată MAE.
Şeful diplomaţiei române a arătat că piaţa de cereale este puternic afectată ca urmare a agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, având în vedere că cele două state sunt actori importanţi în comerţul mondial în acest domeniu.
Astfel, ministrul român a informat statele ONU cu privire la eforturile multidimensionale întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, care vizează pe de o parte susţinerea economiei ucrainene şi, pe de altă parte, limitarea efectelor crizei alimentare la nivel global, prin facilitarea transportului pe teritoriul României pentru transportatorii din Ucraina şi prin oferirea de rute alternative pentru exportul de cereale din această ţară, inclusiv prin Portul Constanţa de la Marea Neagră şi prin porturile româneşti de la Dunăre.
2Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat ideea conform căreia România este unul dintre statele cu cea mai bună poziţie pentru a acţiona ca un hub de tranzit şi export pentru cerealele provenind din Ucraina şi a precizat că, de la declanşarea conflictului din Ucraina, peste 240.000 de tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin portul Constanţa, cel mai mare port de la Marea Neagră. Şeful diplomaţiei române a arătat că aceste eforturi consolidează profilul României de actor care contribuie în mod pragmatic la asigurarea stabilităţii regionale şi globale, inclusiv a securităţii alimentare", mai scrie în comunicatul transmis de MAE.
În acest context, Aurescu a reiterat apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg la nivel internaţional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusiv maritim, care să implice şi rutele şi porturile româneşti, pentru a uşura realizarea exporturilor ucrainene către destinaţii terţe.
El a anunţat, totodată, faptul că România va găzdui, începând cu anul 2023, un Centru Regional de Agrometeorologie pentru Europa, aprobat de Organizaţia Meteorologică Mondială. Acesta va juca un rol important în sprijinirea adaptării la schimbările climatice.
Ministrul român de externe a evidenţiat, şi în acest context, importanţa coagulării şi eficientizării eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internaţional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securităţii alimentare.
"Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a respins în termeni fermi acuzaţiile complet nefondate lansate de reprezentantul Federaţiei Ruse în cadrul dezbaterii potrivit cărora ar exista o "înţelegere" ca Ucraina să exporte cereale către Occident contra asistenţei militare acordate Ucrainei. Şeful diplomaţiei române a atras atenţia că nu este prima dată când Federaţia Rusă încearcă să propage astfel de informaţii complet eronate, autorităţile române reacţionând prompt pentru a le respinge ca false şi manipulatorii", mai arată MAE.
În final, ministrul Bogdan Aurescu a făcut apel la orientarea deciziilor şi acţiunilor viitoare ale ONU şi ale statelor membre în vederea construirii unui sistem alimentar sustenabil, accesibil şi sigur la nivel global şi a evidenţiat inclusiv rolul actorilor neguvernamentali, în special al societăţii civile şi al sectorului privat, în dezvoltarea rezilienţei şi în abordarea insecurităţii alimentare la nivel mondial.
La eveniment au participat înalţi demnitari din 75 de ţări, reprezentanţi ai statelor membre ale Consiliului de Securitate, precum şi ai altor state din diverse regiuni ale lumii, atât din state care sunt sau ar putea fi afectate în mod direct de insecuritatea alimentară, din cauza războiului ilegal al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care a dus inclusiv la blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din această ţară, respectiv state care pot contribui la consolidarea securităţii alimentare, a nutriţiei şi a rezilienţei la nivel global, inclusiv state membre ale G7, respectiv alte state, printre care şi România. De asemenea, au participat şi prezentat analize asupra tematicii în discuţie Secretarul General al ONU, António Guterres, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, David Beasley, directorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, Qu Dongyu.
Înalţii oficiali ai ONU au informat cu privire la legătura directă, bidirecţională, dintre conflicte şi insecuritatea alimentară, subliniind exacerbarea fenomenului insecurităţii alimentare în contextul impactului global al agresiunii ruse împotriva Ucrainei, şi au avansat măsuri pe care ONU le are în vedere ca răspuns la provocările rezultate de aceste fenomene. Miniştrii de externe care au luat cuvântul au evocat situaţia gravă la nivel global generată de insecuritatea alimentară, deteriorată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei şi s-au concentrat pe acţiunile imediate pe care statele membre ONU le pot lua, individual şi colectiv, pentru atenuarea insecurităţii alimentare, inclusiv modalităţi de combatere a efectelor crizei energetice şi financiare. De asemenea, au evidenţiat o serie de modalităţi prin care comunitatea internaţională ar trebui să acţioneze pentru stoparea accelerării insecurităţii alimentare la nivel mondial şi pentru evitarea destabilizării statelor cu economii fragile şi a unui impact disproporţionat.
Dezbaterea deschisă a CS ONU a fost organizată în conformitate cu decizia Consiliului de Securitate din martie 2021 privind insecuritatea alimentară generată de conflicte şi necesitatea de a face faţă foametei şi acutităţii malnutriţiei, având ca scop reconfirmarea angajamentului acestui organism al ONU de a avansa în eforturile internaţionale de combatere a acestei provocări globale.
Insecuritatea alimentară reprezintă un fenomen de amploare, exacerbat de pandemia de COVID-19, conflicte şi impactul schimbărilor climatice. Potrivit estimărilor oficiale, în 2019 numărul persoanelor care se confruntau cu acest fenomen ajunsese la 161 de milioane, iar 44 de milioane de persoane din 38 de state sunt în prag de foamete. Totodată, estimările experţilor arată că impactul devastator al războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea aduce încă aproape 40 de milioane de persoane în pragul sărăciei şi al foametei până la sfârşitul anului 2022.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
