Ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, nu va trebui să îşi părăsească postul ca urmare a deciziei preşedintelui ales, Donald Trump, de a rechema ambasadorii numiţi de Barack Obama, el fiind diplomat de carieră şi nu unul numit politic, au explicat, pentru News.ro, surse diplomatice.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit sistemului din Statele Unite, ambasadorii sunt fie diplomaţi de carieră (Ofiţeri ai Serviciului Extern), fie sunt numiţi politic, pe filiera preşedintelui SUA sau a partidului din care acesta provine. Toţi ambasadorii servesc "la discreţia preşedintelui", însemnând că pot fi revocaţi oricând de preşedintele american, pentru numire fiind nevoie şi de aprobarea Congresului.

Hans Klemm este diplomat de carieră, incepând cu 1981. El a fost numit în România în 2015.

Decizia preşedintelui ales Donald Trump de a rechema ambasadorii numiţi de Barack Obama se referă la ambasadorii numiţi politic, nu şi la diplomaţii de carieră.

Astfel, Klemm nu ar fi afectat de această măsură, au explicat surse diplomatice, însă şi el, ca şi ceilalţi ambasadori, pot fi revocaţi printr-o decizie directă a preşedintelui SUA.

Sunt afectaţi însă alţi ambasadori din Europa, precum Matthew Barzun, ambasadorul din Marea Britanie, care a fost numit de Obama în 2013, după ce a lucrat în echipa sa de campanie din 2008 şi a fost şeful de campanie în 2012. El a fost anterior director în cadrul unei companii de media online. Este afectat de decizie şi ambasadorul din Germania, John B. Emerson, numit în 2013, care este de carieră avocat, şi nu membru al corpului diplomatic. Ar putea fi afectaţi şi ambasadorii din Franţa şi din Italia, însă ambasadorul american la Moscova, John F. Tefft, şi-ar putea păstra postul, el fiind, la rândul său, diplomat de carieră încă din 1972.

Un alt ambasador afectat de măsură este cel din Canada, Bruce Heyman, numit politic, care a anunţat deja, pe Twitter, că va da curs solicitării lui Trump. "Aşa cum mi s-a cerut, demisionez din funcţia de ambasador al Statelor Unite în Canada, din 20 ianuarie", a scris el. Heyman este un om de afaceri, membru al Partidului Democrat. A fost numit de Obama ambasador în Canada în 2014.

Echipa de tranziţie a viitorului preşedinte Donald Trump a emis un mandat general prin care le cere tuturor ambasadorilor instalaţii în funcţii de către preşedintele Barack Obama să părăsească posturile până la ziua învestirii, pe 20 ianuarie, a declarat vineri ambasadorul american în Noua Zeelandă, relatează Reuters.

”Eu voi pleca pe 20 ianuarie”, anunţă ambasadorul Mark Gilbert, într-un tweet pentru Reuters.

Acest mandat ”fără excepţii” a fost trimis printr-un mesaj de la Departamentul de Stat pe 23 decembrie, precizează Gilbert.

Ambasadorul confirmă astfel o informaţie dezvăluită de ziarul The New York Times (NYT), care citează surse diplomatice potrivit cărora administraţiile anterioare ale ambelor partide au prelungit cu săptămâni sau luni, potrivit unei tradiţii, mandatele unor ambasadori, mai ales ale celor care au copii la şcoală.

Oficiali de la Departamentul de Stat şi din echipa de tranziţie a lui Trump nu au fost disponibili imediat să comenteze informaţiile pentru Reuters.

Acest ordin ameninţă să lase Statele Unite fără ambasadori confirmaţi de Senat timp de luni de zile în ţări importante ca Germania, Canada şi Marea Britanie, scrie NYT.

Un oficial de rang înalt din echipa de tranziţie a lui Trump a declarat pentru ziar că decizia nu este rău intenţionată. El a prezentat-o ca pe o simplă măsură prin care Trump vrea să se asigure că ambasadorii lui Obama vor părăsi Guvernul la finalul mandatului, la fel cum trebuie să facă mii de consilieri politici de la Casa Albă şi din cadrul agenţiilor guvernamentale.

Trump a adoptat o poziţie strictă împotriva păstrării vreunei persoane numite politic de către Obama, în contextul în care se pregăteşte să preia puterea pe 20 ianuarie şi să anuleze o mare parte a moştenirii politice interne şi externe a preşedintelui democrat, scrie NYT.

Diplomaţi au declarat pentru New York Times că acest ordin le-a aruncat vieţile în vrie. Ei spun că sunt nevoiţi să depună eforturi să facă aranjamente şi să obţină vize care să le permită să stea în ţările în care se află pentru ca copiii lor să poată să rămână la şcoală.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.