Andrei Pleşu, ministru al Culturii în iunie 1990, a declarat joi, că i-a spus procurorului care l-a audiat ca martor în dosarul Mineriadei că nu a fost o şedinţă de Guvern în care să se fi discutat problema minerilor şi că atunci şi-a imaginat că a fost o decizie într-un executiv restrâns. Pleşu a precizat că a încercat să organizeze un dialog între oamenii din Piaţa Universităţii şi Ion Iliescu, că au fost negocieri două săptămâni, dar nu s-a ajuns la un rezultat pentru că de fiecare parte se puneau condiţii pe care partea cealaltă nu le accepta, iar rezultatul a fost declanşarea violenţelor. Fostul ministru a mai spus că "vagul care durează de 25 de ani” nu face bine nimănui şi că trebuie să ştim exact ce am trăit atunci.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Am povestit experienţa pe care am avut-o personal, şi anume că evenimentul a avut consecinţe dramatice pentru România de atunci, după ce fusesem la Revoluţie un model de reuşită politica pentru toată lumea. După cinci luni, eram un model negativ între celelalte ţări socialiste, pentru felul în care guvernarea de atunci a înţeles să soluţioneze problema Pieţei Universităţii. Am fost, împreună cu domnul Caramitru şi domnul Hăulică, într-o tentativă de a organiza un dialog între Piaţă şi preşedintele Ion Iliescu, au fost negocieri de două săptămâni, n-am reuşit până la urmă, pentru că de fiecare parte se puneau condiţii pe care partea cealaltă nu le accepta. Rezultatul a fost declanşarea violentelor pe care le ştiţi şi care sunt regretabile”, a spus Andrei Pleşu, la ieşirea de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), unde a fost audiat în calitate de martor în dosarul Mineriadei.

Andrei Pleşu a precizat că atunci a luat contact direct cu unele victime, l-au sunat artişti, directori de muzee care aveau dificultăţi şi care îi cereau ajutorul, iar el a informat conducerea Guvernului, "care pretindea că ţine lucrurile sub control şi că trebuie tratate toate informaţiile cu mare discernământ”.

"Fapt este că m-am simţit obligat, la sfârşitul evenimentelor, să dau un comunicat din partea Ministerului Culturii în care să-mi iau distanţă faţă de toate violenţele care s-au comis, ceea ce a fost primit nu prea solidar cu Guvernul din care făceam parte. De altfel, şi Ministerul Învăţământului a dat un comunicat atunci. Mai mut decât atât, sunt mândru că singurul film documentar care există despre Piaţa Universităţii este filmul făcut atunci de casa de film a Ministerului Culturii, care avea director pe domnul Lucian Pintilie şi care a fost făcut de Stere Gulea", a mai spus Pleşu.

El a adăugat că nu avea "un contact frecvent” cu preşedintele Ion Iliescu ca să poată spune care era atunci atitudinea acestuia şi că, din ce îşi aminteşte, nu a fost o discuţie în Guvern în care să fie discutată problema minerilor.

"La şedinţele de guvern participam, dar lucrurile de ordin imediat, organizatoric, nu se discutau în guvern. Am spus şi domnului care m-a interogat că eu nu-mi aduc aminte să fi participat la o şedinţă de guvern în care problema minerilor să se fi discutat cu adevărat. Mi-am imaginat că există un fel de executiv restrâns, făcut de oamenii direct responsabili şi care luau decizii. Lucrul acesta s a întâmplat şi în decembrie 1990, când am aflat dintr-un comunicat al Guvernului că regele nu poate să intre în ţară. Or eu eram în Guvern şi nu ştiam nimic. Am dat şi atunci un comunicat şi o demisie. Erau hotărâri care se luau în cercul restrâns al miniştrilor direct implicaţi, Interne, Apărare,  viceprim-miniştri, primul-ministru şi aşa mai departe", a mai spus Pleşu.

Întrebat ce părere are despre ancheta care se face acum, după mai bine de 25 de ani, legat de evenimentele din 13-15 iunie 1990, Pleşu a spus: "Nu mă bag în chestiuni procedurale şi juridice, însă sunt foarte bucuros că se face un efort consistent pentru o lămurire geometrică a lucrurilor. Vagul asta care durează de 25 de ani nu face bine nimănui, nici celor care ar putea suporta consecinţe. Trebuie odată să ştim exact ce am trăit".

La intrarea în sediul Parchetului, Andrei Pleşu a spus că a aflat de venirea minerilor în Bucureşti când se ducea spre Ministerul Culturii, întrucât maşina sa a fost oprită şi percheziţionată de mineri, iar el a fost legitimat, apoi a fost lăsat să plece.

Procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au audiat, joi, şi pe omul de afaceri Adrian Sârbu, fost şef de cabinet şi consilier al primului-ministru în iunie 1990, care este acuzat în dosarul Mineriadei de infracţiuni contra umanităţii. Sârbu nu a dorit să facă declaraţii nici la intrarea şi nici la ieşirea de la PICCJ, unde a fost audiat mai multe ore. 

În acelaşi dosar, a fost audiat, miercuri, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, în calitate de inculpat.

Procurorii militari vor chema la audieri toate persoanele puse sub acuzare în acest dosar, după ce în urmă cu trei săptămâni a fost pusă în mişcare acţiunea penală în  această cauză, potrivit unor surse judiciare.

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, declara, în 29 decembrie 2016, că dosarul Mineriadei este în faza finală, soluţia urmând să fie dată în primele luni ale anului 2017, după ce vor fi administrate probele rămase şi vor fi verificate apărările.

În dosarul Mineriadei, procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dispus, în 23 decembrie 2016,  punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiuni contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte al României, Petre Roman, fost premier, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii, Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale şi Mugurel Cristian Florescu, general în rezervă, fost adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

În acelaşi dosar a fost pusă în mişcarea acţiunea penală, pentru infracţiuni contra umanităţii, şi faţă de amiralul în rezervă Emil "Cico" Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazimir Ionescu, fost vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Adrian Sârbu, fost şef de cabinet şi consilier al primului ministru în iunie 1990, Miron Cozma, fost preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului”.

De asemenea, au fost puşi sub acuzare Matei Drella, la data săvârşirii faptelor lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Burlec Plăieş, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, generalul (r.) Petre Petre, fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne.

În aceeaşi cauză, procurorii militari efectuează în continuare urmărirea penală faţă de alţi 18 suspecţi, tot pentru infracţiuni de crime împotriva umanităţii.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 11 - 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat şi coordonat un atac generalizat şi sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, respectiv împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, precum şi a populaţiei municipiului Bucureşti, atac în care au implicat participarea forţelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a unui număr de peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

În urma atacului au fost ucise prin împuşcare patru persoane şi au fost rănite prin împuşcare alte trei. De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.