Motivarea Curţii Constituţionale în cazul conflictului constatat între Guvern şi DNA, referitor la dosarul adoptării Ordonanţei 13, va fi determinantă pentru cursul anchetei, arată, luni, Ministerul Public.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) anunţă că a luat cunoştinţă de decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) privind constatarea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Ministerul Public prin Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
Astfel, CCR a constatat că "acţiunea PICCJ - DNA de a-şi aroga atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, respectiv OUG nr. 13/2017, cu încălcarea competenţelor constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului, prevăzute de art. 115 alin. 4 şi 5 din Constituţia României, respectiv ale Curţii Constituţionale, prevăzute de art. 146 lit. din Constituţie” a generat un conflict juridic de natură constituţională între Executiv şi Ministerul Public, precizează Parchetul instanţei supreme.
Reprezentanţii Ministerul Public susţin că motivarea CCR va fi "determinantă" pentru mersul anchetei declanşate în cazul adoptării Ordonanţei 13, de modificare a codurilor penale.
"Motivarea Curţii Constituţionale va fi determinantă pentru viitorul curs al anchetei cu privire la infracţiunile de favorizarea făptuitorului, prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prevăzută de art. 8 alin 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri, fals intelectual, ce constituie obiectul cauzei înregistrată pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", arată Ministerul Public.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a precizat că decizia privind existenţa unui conflict juridic în legătură cu ancheta privind OUG 13 este obligatorie şi se aplică pentru viitor, astfel că în continuare parchetul nu poate ancheta elemente ce ţin de oportunitatea elaborării şi adoptării actului normativ, dar poate face cercetări în legătură cu fapte concrete, care pot atrage răspunderea penală directă.
Valer Dorneanu a spus că, luni, DNA a informat CCR că s-a clasat urmărirea penală privind cercetarea unui conducător de partid în legătură cu adoptarea OUG 13 şi s-a trimis dosarul la Parchetul ICCJ pentru celelalte două fapte plus alte trei fapte.
”Decizia noastră are putere obligatorie. Ea se aplică numai pentru viitor. Ce a făcut parchetul până aici este răspunderea lui, iar de aici şi DIICOT sau Parchetul General - şi DNA, dacă rămâne soluţia la el, că e proiectul care poate fi infirmat de procurori - de aici înainte, toate actele de anchetă, de cercetare penală, trebuie făcute în aşa fel să nu încalce atribuţiile CCR, ale Parlamentului şi Guvernului”, a explicat preşedintele CCR.
Valer Dorneanu a completat, subliniind că procurorii trebuie să se concentreze doar pe aspectele penale, "care să atragă răspunderea concretă, penală, nu răspunderea ipotetică".
Curtea Constituţională a admis, luni, că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea în acest sens a fost făcută de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a înregistrat luni dosarul de la Direcţia Naţională Anticorupţie privind adoptarea OUG 13 şi va face cercetări în vederea stabilirii răspunderii penale cu privire la cele cinci fapte pentru care cauza a fost declinată de la DNA, printre care şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri şi de probe.
DNA a anunţat luni că, în dosarul privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, procurorii au dispus, în 24 februarie, clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Anchetatorii au mai decis disjungerea şi declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea cauzei legată de cinci infracţiuni, respectiv: favorizare a făptuitorului; prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută şi sancţionată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri; fals intelectual.
Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea, cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri.
DNA precizează că actul normativ avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracţiuni din domeniul circulaţiei rutiere, şi al Consiliul Legislativ, cu observaţii privind caracterul de urgenţă, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat “pe loc” acest aviz.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
