Judecătoarea Camelia Bogdan a declarat, miercuri, după ce a fost audiată de procurori, în dosarul în care Parchetul instanţei supreme face cercetări pentru abuz în serviciu privind înregistrările lui Sebastian Ghiţă, că nu are nicio legătură cu acele înregistrări, iar în dosar nu are nicio calitate. Ea a precizat că a soluţionat dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare, ca pe oricare alt dosar, fără a resimţi vreo presiune din partea cuiva.
"Din proprie iniţiativă m-am prezentat la Parchetul de pe Înalta Curte, nu am fost chemată, nu am nicio calitate în acest dosar, cu toate acestea apreciez că nu trebuie să lăsăm să planeze asupra mea suspiciuni de luare de mită, fiindcă acestea au fost acuzaţiile care mi s-au adus la începutul anului. Fiind într-o vizită de studii, cercetător, am venit din proprie iniţiativă cu prima ocazie când am ajuns în ţară, că să clarificăm aceste aspecte. Având în vedere că nu am nicio calitate, am adus toate lămuririle procurorului de caz”, a spus Camelia Bogdan la ieşirea de la audieri.
Întrebată dacă a spus vreodată că ar fi dat o pedeapsa mai mare lui Dan Voiculescu în dosarul ICA, Bogdan a susţinut că nu a existat o astfel de discuţie.
"Exista posibilitatea legală să pronunţ o astfel de soluţie pe care am clarificat-o. Rolul judecătorului nu este să-şi motiveze hotărârile la televizor. Eu mi-am justificat soluţia în dosarul ICA şi punctul meu de vedere a fost pus în soluţia de judecată în care am pronunţat şi măsuri de recuperare a produsului infracţiunii”, a precizat Camelia Bogdan.
Legat de înregistrarea audio despre care fostul deputat Sebastian Ghiţă a spus că este o discuţie a lui Traian Băsescu despre dosarul lui Dan Voiculescu, în care era invocat numele judecătoarei Camelia Bogdan, aceasta a susţinut că nu a vorbit cu nimeni înainte de a se pronunţa în dosarul ICA.
"Nu am nicio legătură cu acele înregistrări. În afară de colegul de complet nu am vorbit cu nimeni înainte de a mă pronunţa în dosarul ICA. A fost un proces de deliberare continuu. Nu cred că am stabilit pedeapsa domnului Dan Voiculescu cu trei zile înainte. Au fost mai multe măsuri asupra cărora noi am deliberat, inclusiv partea de confiscare şi de recuperare a produsului infracţiunii. La minută s-a lucrat până în ultimul moment. Nu am simţit nicio presiune, am intrat, am soluţionat acel dosar ca şi cum aş fi soluţionat alte dosare şi ştiţi dumneavoastră că am mai soluţionat dosare de spălări de bani”, a mai declarat Camelia Bogdan.
Ea a mai arătat că a ajuns să soluţioneze acest dosar ca urmare a promovării unui examen de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, examen care a avut loc pe 1 iunie 2014.
"Noi ne-am înscris pe cele patru locuri scoase la concurs, am promovat la Secţia a II-a penală. Ipoteza din înregistrări frizează ridicolul deoarece orice judecător care ar fi promovat examenul din data de 1 iunie avea acestă posibilitate deschisă, să judece dosarul domnului Dan Voiculescu. Există hotărâri irevocabile care arată că repartizarea dosarului s-a făcut conform normelor în vigoare. Nu a existat nicio problemă în modul de repartizare a acelui dosar”, a mai precizat judecătoarea Bogdan.
Ea a adăugat că nu există lucruri compromiţătoare în cariera ei.
"Sunt convinsă că nu există lucruri compromiţătoare în cariera mea deoarece eu nu am făcut niciun compromis de când sunt judecător. Am cerut CSM-ului să-mi pună la dispoziţie toate datele statistice ale dosarelor pe care le-am soluţionat. Eu nu am avut o singură restanţă, dosarul RAFO, eram la o bursă a statului francez, am scris o carte, în rest în toată cariera mea nu am avut vreo restanţă. Am avut un volum maxim de muncă, am fost la cele mai încărcate instanţe, nu am tergiversat dosare, mi-am motivat dosarele în termen legal, nu este nimic compromiţător în cariera mea. (...) Nu sunt un judecător influenţabil şi nu cred că în cariera mea am lăsat această impresie", a spus Bogdan.
Despre decizia de excludere din magistratură dată de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al magistraturii (CSM), Bogdan a arătat că nu a contestat încă hotărârea deoarece nu a primit decizia, dar că a vorbit cu avocaţii şi şi-a pregătit apărarea.
În legătură cu cursul pe care l-a susţinut cu funcţionarii APIA şi pentru care a fost exclusă din magistratură, Bogdan a arătat că nu a fost plătită de Ministerul Agriculturii.
"Eu nici măcar nu figurez în evidenţele Ministerului Agriculturii. Un manager de proiect a implementat programul, a atribuit prin licitaţie publică acest contract firmei care m-a contractat. Dacă m-aţi întreba dacă aş mai face-o o dată chiar cu riscul excluderii din magistratură, dacă aş mai participa la un astfel de seminar, da, aş participa din nou. Am diseminat cunoştinţele într-o materie foarte tehnică tuturor celor 260 de funcţionari APIA. (...) Am mai participat şi la alte seminarii organizate de entităţi private şi voi răspunde tot timpul prezent. Eu nu doresc să trăim într-o societate în care dacă-ţi faci treaba să se subînţeleagă că ai un interes, că te motivează influenţe exterioare", a completat judecătoarea.
În 8 februarie, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a decis exluderea din magistratură a Cameliei Bogdan, care a dat condamnările din dosarul ICA, pentru că "a încălcat prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”, respectiv pentru că a participat la un seminar organizat de Ministerul Agriculturii, acesta fiind parte civilă în dosarul ICA.
Camelia Bogdan a spus că va contesta la Completul de cinci judecători al instanţei supreme decizia CSM de excludere a ei din magistratură, arătând că i s-a făcut o mare nedreptate, iar sancţiunea este vădit disproporţionată în raport cu aspectele care au fost verificate de Inspecţia Judiciară.
În dosarul privind înregistrările lui Sebastian Ghiţă a fost audiat, în 17 ianuarie, şi fostul preşedinte Traian Băsescu, în calitate de martor.
Dosarul a fost deschis în 4 ianuarie de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a început urmărirea penală pentru abuz în serviciu, faptele cercetate fiind legate de înregistrările prezentate de Sebastian Ghiţă, prin intermediul postului de televiziune pe care îl controlează.
După deschiderea dosarului, procurorii au decis ridicarea tuturor înregistrările lui Sebastian Ghiţă prezentate la România TV şi audierea persoanelor la care se face referire în aceste materiale video, dar şi a altor persoane care ar putea să ajute la stabilirea împrejurărilor de fapt şi de drept în acest caz.
De la dispariţia lui Sebastian Ghiţă, în decembrie 2017, România TV a difuzat mai multe înregistrări cu acesta, care face acuzaţii grave la adresa procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kovesi.
Ghiţă a susţinut că dosarul Realitatea Media a fost "măsluit" şi că Laura Codruţa Kovesi l-a contactat "pentru a distruge Realitatea TV, dorind să folosească acest post de televiziune pentru sistem" sau că Nicolae Popa, condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii şi care a plecat din ţară în 2000, a fost adus în România din Indonezia pe banii unei firme din Ploieşti, care a plătit 200.000 de euro, "la cererea Laurei Codruţa Kovesi şi a statului român".
Fostul deputat a vorbit şi despre legăturile sale cu şefa DNA, despre care a susţinut că a cunoscut-o în sediile SRI şi a întrebat-o dacă îşi mai aduce aminte de o petrecere restrânsă dintr-o vilă din Sinaia, la care aceasta era împreună cu el şi cu Vasile Dîncu. Ghiţă a arătat mai multe documente, susţinând că sunt e-mailuri care ar incrimina-o pe Kovesi.
Sebastian Ghiţă este dispărut din 21 decembrie 2016, fostul deputat fiind atunci dat în urmărire naţională. În 10 ianuarie, instanţa supremă a decis definitiv emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova. Tot în 10 ianuarie, un alt complet de la instanţa supremă a emis un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, omul de afaceri fiind dat şi în urmărire internaţională, prin Interpol.
Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în două dosare penale, cel în care mai sunt acuzaţi foşti şefi din Poliţie şi Parchet din Prahova şi un altul în care este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu.
De asemenea, Sebastian Ghiţă este urmărit penal în alte două dosare de corupţie, respectiv cel privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012 şi cel în care cumnatul fostului premier Ponta Iulian Herţanu este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni, în acesta din urmă fiind cercetaţi şi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum şi fiul acestuia Vlad Cosma.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
