Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat, joi, la bilanţul DNA pe 2016, că orice incident procesual al procurorilor DNA este valorificat în media şi este transformat împotriva anchetatorilor, a instituţiei, şi chiar împotriva justiţiei, motivele acestor manifestări reducându-se la existenţa unor grupuri de interese, cu o agendă proprie.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"În prezent, în era caracterizată de analişti drept era post factum sau post-adevăr, orice incident procesual al procurorilor DNA este valorificat în media şi este transformat împotriva anchetatorilor şi împotriva instituţiei, mai nou şi împotriva justiţiei, în general. A generaliza un incident poate fi o greşeală de logică. Nu trebuie să generalizam acolo unde nu este cazul, însă dă bine şi prezintă interes pentru anumite strategii şi agende discrete ale celor care o fac. Adeseori, motivele acestor manifestări se reduc la existenţa unor grupuri de interese, cu o agendă proprie, în care figurează doar problemele lor personale, în special, nevoia imperativă de a scăpa de justiţia penală şi de a-şi păstra produsul infracţiunilor pe care le-au săvârşit", a declarat Augustin Lazăr.

Procurorul general a menţionată că, adesea, procurorii DNA îşi desfăşoară activitatea sub ameninţări şi intimidări permanente venite din partea suspecţilor pe care îi anchetează şi a cercurilor de clienţi ai acestora.

"A trimite în judecată în aceste condiţii circa 13 la sută din totalul dosarelor soluţionate eu zic că este un rezultat considerabil pe care trebuie să-l apreciem. Trebuie să observăm aici şi calităţile oficiale ale inculpaţilor trimişi în judecată de DNA în cursul anului 2016. Şi anume un ministru, un viceprim-ministru pentru securitate naţională, un ministru al Transporturilor, un ministru al Energiei, precum şi mulţi alţi demnitari din cadrul puterii executive, legislative, dar şi judecătoreşti a statului. DNA nu a aplicat standarde diferite când a anchetat magistraţi. În 2016 au fost trimişi în judecată 16 magistraţi", a mai spus Lazăr.

El a adăugat că inculpaţii îşi folosesc adeseori puterea, influenţa şi presiunea, pentru intimidarea martorilor şi pentru exploatarea oricăror neconcordanţe apărute în unele rechizitorii.

"Acestea atrag, fără îndoială, riscul unei rate mai mari de achitări decât în cazul celorlalte parchete din România. Nu e totuna să trimiţi în judecată un inculpat care este demnitar sau să trimiţi în judecată un hoţ de buzunare, fiindcă lucrurile sunt total diferite. Putem înţelege că o rată a achitărilor de circa 10 la sută este una rezonabilă în aceste împrejurări. Spun aceasta deşi ştiu că multă lume critică pretinzând că procurorii se grăbesc atunci când trimit în judecată sau că ar fi influenţaţi de alţii pentru a trimite în judecată. Acel procent de 10 la sută zicem că este unul rezonabil în condiţiile unor dosare care sunt foarte complexe", a spus procurorul general.

El a subliniat că lupta anticorupţie reprezintă în continuare o prioritate absolută a statului şi a întregii societăţi civile româneşti.

"Lupta anticorupţie este prevăzută în strategia de stat a României şi, de asemenea, în strategia de modernizare a Ministerului Public din 2017 în 2020. Prin urmare, ea va rămâne o prioritate fermă pentru Ministerul Public", a mai spus Augustin Lazăr.

Procurorul general a amintit că numărul de cauze rămase nesoluţionate de la sfârşitul anului 2016 faţă de 2015 a crescut, rămânând spre soluţionare 7.500 de dosare.

"Această problemă semnificativă este datorată în principal unei veritabile avalanşe de cauze noi intrate în cursul anului 2016, circa 5.000 de noi dosare. Este un fapt fără precedent şi DNA va trebui să găsească resursele necesare soluţionării acestor cauze, să rezolve o bună parte din acest stoc în cursul anului 2017", a precizat Lazăr.

Potrivit bilanţului DNA pe 2016, activitatea instituţiei a fost influenţată major de prevederile declarate neconstituţionale.

"În cursul anului 2016, au fost adoptate 12 decizii ale Curţii Constituţionale care au constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii ale Codului de procedură penală. Prin urmare, au fost necesare eforturi mari pentru reorganizarea activităţii şi realocarea resurselor umane. Durata de soluţionare a cauzelor penale a crescut considerabil. Aceasta, în condiţiile în care un procuror din DNA are în medie peste 100 de dosare de soluţionat simultan", se arată în sinteza Raportului de activitate.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.