Amnesty International atrage atenţia, în raportul său anual, că romii din România se confruntă în continuare cu încălcări ale drepturilor omului, în legătură cu faptul că, la finalul lui 2016, nu era operaţional mecanismul de monitorizare cerut de Convenţia ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi şi în legătură cu dosarul închisorilor secrete ale CIA.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Romii s-au confruntat în continuare, în perioada 2016-2017, cu evacuări forţate şi alte încălcări ale drepturilor omului, atrage atenţia ONG-ul în raport.

Amnesty menţionează că, într-un raport din luna aprilie, Raportorul special al ONU pentru sărăcie extremă şi drepturile omului a cerut autorităţilor de la Bucureşti să recunoască discriminarea severă a romilor, să implementeze Strategia de Integrare a Romilor 2015-2020 şi să ia măsuri clare în educaţie, îngrijiri medicale şi angajarea acestei categorii etnice. Mai mult, în iunie, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a ridicat probleme similare.

Una dintre problemele cu care se confruntă romii, potrivit Amnesty, este cea a evacuărilor forţate. ONG-ul prezintă cazul a 10 familii din Eforie, în condiţiile în care CEDO le-a cerut autorităţilor să oprească evacuarea lor. În iunie, Tribunalul Constanţa a decis că municipalitatea trebuie să le găsească acestora locuinţe adecvate, însă situaţia lor rămâne precară, potrivit organizaţiei.

Un alt caz amintit este cel al 300 de romi evacuaţi din centrul Clujul în 2010 şi mutaţi la Pata Rât – zonă cunoscută pentru groapa de gunoi. Aceştia luptă încă în instanţă, cu ajutorul unui ONG.

Raportorul special al ONU pentru sărăcie extremă şi drepturile omului a vizitat Pata Rât şi a atras atenţia asupra „condiţiilor primitive”, inclusiv asupra lipsei electricităţii.

În ceea ce priveşte dreptul la educaţie al romilor, Amnesty precizează că ONG-urile Centrul European pentru Drepturile Romilor şi Romani CRISS au cerut Comisiei Europene să lanseze o anchetă privind încălcarea legislaţiei antidiscriminare în România, în urma cazurilor repetate de segregare a copiilor romi în şcoli.

În noiembrie şi decembrie, Ministerul Educiaţiei a organizat consultări publice privind un proiect care să le interzică şcolilor segregarea. Printre altele, acest proiect extinde criteriile pentru incluziune în educaţie şi stabileşte noi obligaţii legale şi sancţiuni pentru autorităţi.

Amnesty trage un semnal de alarmă şi în legătură cu poliţia şi forţele de securitate, amintind că CEDO a decis în ianuarie că România a încălcat drepturile familiei Boacă. Patru membri ai acestei familii ar fi fost supuşi la tortură, rele tratamente şi discriminare de către poliţişti.

De asemenea, în iunie, Consiliului Europei a încheiat monitorizarea implementării unui set de decizii CEDO cheie – cunoscute ca grupul Barbu Anghelescu – privind brutalitatea poliţiei împotriva romilor şi anchetele ineficiente, inclusiv din motive posibil rasiste.

Centrul European pentru Drepturile Romilor, Romani CRISS şi APADOR – Comitetul Helsinki au avertizat în legătură cu decizia, subliniind că Guvernul nu a luat măsuri adecvate în acest sens.

Amnesty subliniază şi că în România nu era operaţional, la finalul lui 2016, un mecanism de monitorizare cerut de Convenţia ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, pe care Bucureştiul a semnat-o în 2011.

La capitolul drepturilor minorităţilor sexuale, organizaţia precizează că ţara nu acceptă căsătoriile sau uniunile civile între persoane de acelaşi sex şi nu le recunoaşte pe cele effectuate în străinătate.

De altfel, Curtea Constituţională examinează încă dosarul unui cuplu homosexual care cere să îi fie recunoscută căsătoria oficiată în Belgia.

Între timp, Coaliţia pentru Familie – o grupare ce reuneşte circa 30 de asociaţii şi fundaţii – a organizat până în mai o campanie pentru a înlocui termentul „soţi” în definiţia familiei în Constituţie cu sintagma „bărbat şi femeie”.Parlamentul nu a luat deocamdată o decizie în acest sens.

O altă problemă semnalată de Amnesty este că autorităţile nu au efectuat o anchetă eficientă în atacurile vizând Gay Pride Bucureşti din 2006, după cum a conchis în aprilie CEDO.

Amnesty aminteşte şi că CEDO a organizat anul trecut o audiere publică în dosarul în care România este acuzată de complicitate în programul secret de detenţie al CIA, însă decizia în acest caz, ce datează de patru, este încă aşteptată.

În ceea ce priveşte violenţa împotriva femeilor, organizaţia aminteşte că, în septembrie, a intrat în vigoare Convenţia Consiliului Europei pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi violenţei domestic.

Amnesty citează datele publicate de Poliţia Română, potrivit cărora s-au înregistrat 8.926 de cazuri de violenţă domestică în primele şase luni ale lui 2016 – în 79% dintre cazuri victimele au fost femei, iar în 92,3% dintre cazuri agresorii au fost bărbaţi.

ONG-urile naţionale au avertizat că numărul real al cazurilor este mult mai mare. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.