Frontul Naţional (FN, extremă dreapta) al lui Marine Le Pen doreşte un "Frexit", al cărui contur este destul de neclar, însă care ar putea fi mult mai radical decât "Brexitul" Regatului Unit, implicând ieşirea Franţei din zona euro, din piaţa unică şi din spaţiul Schengen, scrie AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În cazul în care Le Pen ajunge la Palatul Elysée în mai 2017 - sondajele o creditează toate cu o calificare în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2017, dar o dau perdantă în final -, ce va face ea în privinţa UE, pe care o denunţă drept sursa tuturor relelor din Franţa?

Aparent este simplu. Pe noul afiş al formaţiunii, dezvăluit vineri, mâini se descătuşează, căsuţa Brexitului este bifată, iar mesajul "Iar acum Franţa!" este scris cu litere gorase.

"Da", "este posibil să se iasă" din această UE, dă asigurări pentru presă Marine Le Pen, care cataloghează Uniunea drept "totalitară" sau o "închisoare a popoarelor".

Însă linia este mai complexă în FN. În cazul unei victorii, Marine Le Pen ar angaja "în zece luni" un referendum pe tema ieşirii din blocul celor 27.

În această perioadă, ea ar negocia, la Bruxelles, "înapoierea către Franţa a celor patru suveranităţi esenţiale: teritorială, monetară, legislativă şi economică".

Frontul doreşte totodată ieşirea ţării din spaţiul Schengen - pentru a-şi "recăpăta controlul" asupra frontierelor, din piaţa unică - pentru a stabili un "protecţionism inteligent" şi din zona euro.

Marea Britanie, care încearcă să pună în aplicare, începând de vineri, ieşirea din UE pe care a adoptat-o, era deja un membru "uşor" al Uniunii - în contextul în care nu face parte din zonele euro şi Schengen -, iar susţinătorii Brexitului par că vor să menţină accesul pe piaţa unică.

Această discuţie cu Bruxellesul, pe care FN o evocă deja din 2012, vizează să nu-i bruscheze pe alegătorii care - cu excepţia celor din FN, care sunt favorabili - sunt ostili în proporţie de trei sferturi unei ieşiri a Franţei din UE, potrivit unui sondaj Odoxa publica vineri.

"UN DISCURS RADICALIZAT"

În privinţa euro în special, poziţia Frontului se rezumă în general la "ieşirea din euro", care presupune implicit o revenire la francul francez. Acest lucru este scris negru pe alb pe site-ul partidului.

Însă, în prealabil, formaţiunea apără totodată - "din 2008", dă asigurări Bernard Monot, "strategul economic" al partidului - transformarea euro în monedă comună a statelor europene care o doresc, "un euro comercial pentru schimburi internaţionale", alături de francul francez.

Această poziţie este rar menţionată de către liderii Frontului în discursurile pe care le susţin şi nu figurează în programul prezidenţial complet al lui Marine Le Pen - profesiunea ei de credinţă.

Acestei ambiguităţi i se adaugă poziţia lui Marion Maréchal-Le Pen, în opinia căreia suprimarea euro nu este "alfa şi omega soluţiilor" Frontului, în contextul în care conducerea partidului o prezintă ca pe cheia de boltă a demolării edificiului "europeist".

În opinia deputatei din Vaucluse, este necesar ca FN să acţioneze mai întâi asupra "conturilor publice, dreptului la muncă, statutului funcţionarilor, fiscalităţii, simplificării administrative".

Odată "îndeplinite" aceste reforme, "ne vom afla, atunci, în poziţia unei ieşiri concertate din zona euro, fără să ne lăsăm la mila creditorilor", explica ea la începutul lui februarie.

Frontul Naţional vrea, până la urmă, propria "UE à la carte" sau vrea o retragere clară? Dacă "Marine Le Pen (este) aleasă duminică, nu spargem euro luni. Asta se pregăteşte, se anticipează", avertiza un lider în ianuarie.

"Poziţia noastră asigură flancul candidaturii, din cauza unei radicalizări a discursului nostru începând din 2012", şi-a exprimat îngrijorarea, recent, alt lider.

Într-un editorial, publicat în ianuarie 2013, primarul FN din Hénin-Beaumont Steeve Briois decripta astfel anunţarea de către David Cameron a referendumului britanic: "Europa à la carte, în funcţie de interesul naţional".

În Adunarea Naţională, premierul Manuel Valls avertiza marţi - evocând discuţiile actuale cu Marea Britanie - că "între cele două, nu sunt posibile ambiguităţi", între o ţară membră UE şi Uniune.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.