După alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, artiştii de la Hollywood au profitat de orice eveniment în care au fost atribuite premii cinematografice pentru a-şi exprima opoziţia faţă de liderul de la Casa Albă. Gala Oscarurilor din 2017 nu va face probabil excepţie de la regulă, cu atât mai mult cu cât această ceremonie are în spate o istorie îndelungată în ceea ce priveşte protestele politice, informează telerama.fr.
Iarna, la Hollywood, este sezonul premiilor cinematografice. Dar în această primă lună care a trecut din mandatul lui Donald Trump, paietele şi discursurile emoţionante prin care laureaţii îşi exprimă mulţumirile pentru primirea acestor trofee au trecut în planul secund. De la o gală la alta, starurile hollywoodiene au făcut front comun împotriva celui de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite (supranumit ”agentul portocaliu” de rapperul Busta Rhymes la gala premiilor Grammy), urcând succesiv pe scenă pentru a-şi exprima opoziţia în faţa lumii întregi.
Prima care ”a deschis focul”, pe 8 ianuarie, a fost legendara actriţă Meryl Streep, la gala de decernare a Globurilor de Aur. După ce a primit trofeul Cecil B. DeMille pentru întreaga carieră, vedeta americană l-a criticat în mod direct pe liderul de la Casa Albă: ” Atunci când oamenii puternici se folosesc de funcţiile lor pentru a-i intimida şi brutaliza pe ceilalţi, cu toţii avem de pierdut”.
În acest context exploziv, cea de-a 89-a gală de decernare a premiilor Oscar, ce va avea loc duminică seară la Los Angeles, promite să devină un mare spectacol politic. Nu va fi însă o premieră: timp de decenii întregi, acest eveniment major din istoria cinematografiei americane a fost un fel de ”cutie de rezonanţă” pentru toate cauzele şi toate nemulţumirile. Jurnaliştii francezi de la site-ul telerama.fr au alcătuit un top insolit al celor mai spectaculoase proteste de la premiile Oscar.
Oscarul pentru happening politic: Marlon Brando
A fost unul dintre cele mai renumite scandaluri din istoria premiilor Oscar. În 1973, Academia de film americană a acordat Oscarul pentru cel mai bun actor lui Marlon Brando (al doilea Oscar din cariera lui) pentru rolul din ”Naşul”. Nu numai că starul american a strălucit prin absenţa sa de la gală, dar, în plus, actorul a trimis pe altcineva în locul lui pentru a refuza trofeul. Emisarul său, în costum amerindian tradiţional, a fost militanta pentru drepturile tribului apache Sacheen Littlefeather, care a exprimat pe scenă protestul public al actorului faţă de ”tratamentul la care sunt supuşi amerindienii în ziua de azi de industria cinematografică şi de televiziune”, dar şi faţă de violenţele comise de autorităţi la Wounded Knee, o rezervaţie amerindiană din Dakota de Sud, ocupată în acea perioadă de activiştii care susţineau cauza triburilor indigene.
Oscarul cel mai ecologist: Leonardo DiCaprio
Leonardo DiCaprio, starul unor filme precum ”Titanic” şi ”Lupul de pe Wall Street”, este cel mai cunoscut activist ecologist de la Hollywood. Extrem de implicat în lupta pentru apărarea mediului înconjurător, starul hollywoodian a profitat de două ori de prezenţa sa la gala Oscarurilor pentru a trage un semnal de alarmă. În 2007, în timp ce politicianul democrat Al Gore primea Oscarul pentru cel mai bun documentar cu filmul ”An Inconvenient Truth”, actorul a anunţat pe scenă că ”Oscarurile au devenit verzi”. Apoi, în 2016, atunci când a fost recompensat el însuşi pentru prima dată în carieră cu premiul Oscar, graţie rolului din filmul ”The Revenant”, starul de cinema a recidivat, făcând următoarea declaraţie: ”Încălzirea globală este o realitate. Cu toţii ar trebui să îi sprijinim pe conducătorii acestei lumi care nu îi reprezintă pe agenţii poluatori şi pe marile industrii, ci omenirea întreagă”.
Oscarul pentru căsătoriile gay: Sean Penn
În 2009, Sean Penn a câştigat premiul Oscar pentru interpretarea lui Harvey Milk, un celebru militant pentru drepturile homosexualilor, asasinat la San Francisco în 1978. Într-o perioadă în care căsătoriile gay erau încă ilegale în cele mai multe dintre statele americane (au fost legalizate la nivel naţional abia în 2015), starul hollywoodian a ţinut să le răspundă, într-o transmisiune TV în direct, tuturor acelor americani care se opuneau căsătoriilor gay şi în special unui grup de manifestanţi, veniţi în acea seară, pentru a striga sloganuri homofobe în faţa clădirii în care avea loc gala Oscarurilor. Sean Penn a denunţat în discursul lui de pe scenă ”cultura ignoranţei care hrăneşte acest gen de ură” şi a reafirmat că ”toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi”.
Oscarul pentru furia comunităţii de culoare: Chris Rock
A fost nevoie ca lumea să ajungă în anul 2002 pentru ca o artistă de culoare să câştige premiul Oscar la categoria ”cea mai bună actriţă în rol principal”. În acel an, Halle Berry, premiată pentru rolul din ”Monster’s Ball”, a acceptat trofeul în numele ”fiecărei femei de culoare anonime şi fără chip care are de acum înainte o şansă, pentru că o uşă s-a deschis în această seară”. Nu a fost însă chiar aşa. În 2016, considerând că acea ”uşă” era în continuare închisă pentru artiştii afro-americani, mai multe personalităţi de la Hollywood, inclusiv cineastul Spike Lee, au ales să boicoteze gala Oscarurilor. Actorul de stand-up Chris Rock a decis să nu renunţe la eveniment şi şi-a păstrat rolul de prezentator principal al evenimentului. A făcut acest lucru pentru a protesta mai eficient: ”Sunt aici, la Oscaruri, supranumite recompensele atribuite de către albi. Vă daţi seama că dacă aceste premii s-ar acorda prezentatorilor, eu nu aş mai fi aici în această seară”.
Oscarul pentru feminism: ex-aequo, Patricia Arquette şi John Irving
În 2000, scriitorul John Irving a câştigat Oscarul pentru cel mai bun scenariu adaptat cu filmul ”The Cider House Rules”, inspirat din propriul roman omonim, ce spune povestea unui medic care efectuează întreruperi de sarcină. Scriitorul-scenarist a profitat de discursul lui de mulţumire pentru a apăra planningul familial şi dreptul la avort (un subiect generator de polemici, pe care cinematografia hollywoodiană îl evită în general cu obstinaţie).
Cinci ani mai târziu, diferenţa dintre salariilor bărbaţilor şi femeilor din industria filmului a fost criticată de Patricia Arquette, atunci când artista a câştigat Oscarul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, ce i-a fost atribuit pentru evoluţia sa din filmul ”Boyhood”. Patricia Arquette a fost ovaţionată şi aplaudată în picioare, în special de colegele ei de breaslă, precum Meryl Streep şi Jennifer Lopez.
Oscarul pentru pacifismul combatant: Michael Moore
Această categorie include numeroşi candidaţi, iar departajarea lor este dificilă. Printre ei, producătorul de film Bert Schneider, un puternic opozant al Războiului din Vietnam, a generat un veritabil scandal pe scenă în 1975, când s-a folosit de premiul câştigat (pentru documentarul ”Hearts and Minds”) pentru a-şi apăra cauza, fiind însă întrerupt brusc de maestrul de ceremonii din acel an, Frank Sinatra, într-un haos general, marcat de fluierături şi aplauze. La rândul ei, Vanessa Redgrave, câştigătoare a premiului Oscar pentru cea mai bună actriţă în rol secundar pentru evoluţia sa din filmul ”Julia” din 1978, era pe atunci o militantă pro-palestiniană şi se afla într-un război al declaraţiilor cu Jewish Defense League, o mişcare extremistă pe care vedeta britanică a denumit-o pe scenă ”o mică bandă de bătăuşi sionişti”.
Însă Michael Moore, câştigător în 2003 al Oscarului pentru cel mai bun documentar, graţie filmului său ”Bowling for Columbine”, este acela care a marcat cel mai bine istoria protestelor pe scena premiilor Oscar. În contextul intervenţiei americane în Irak lansate de George W. Bush, cineastul Michael Moore a spus în direct, pe scena galei, că liderul de la Casa Albă este ”un preşedinte fictiv (...) care ne trimite la război pentru motive fictive. Ne opunem acestui război, domnule Bush. Să vă fie ruşine!”.
Oscarul pentru Melting Pot (metaforă desemnând creuzetul demografic prin care o societate heterogenă devine omogenă prin asimilarea populaţiilor de imigranţi, n.r.): Alejandro Gonzalez Iñárritu
Numeroşi laureaţi s-au succedat de-a lungul anilor pe scena galelor Oscar pentru a protesta faţă de diverse nedreptăţi şi pentru a îşi exprima sprijinul faţă de victimele unor represiuni comise peste tot în lume. Însă astăzi, în America lui Donald Trump, ce pare, după părerea unora, periculoasă, xenofobă, divizată şi haotică, iubitorii cinematografiei din toată lumea îşi aduc aminte înainte de toate de discursul rostit de cineastul mexican Alejandro Gonzalez Iñárritu, în 2015, când a câştigat trei Oscaruri pentru ”Birdman” (cel mai bun film, cel mai bun regizor şi cel mai bun scenariu): ”Vreau să dedic acest premiu compatrioţilor mei care trăiesc aici (în Statele Unite, n.r.). Mă rog la Dumnezeu pentru ca ei să fie trataţi cu aceeaşi demnitate şi cu acelaşi respect ca aceia care i-au precedat şi care au construit această incredibilă naţiune de imigranţi”.
Cea de-a 89-a gală de decernare a premiilor Oscar va avea loc pe 26 februarie la Dolby Theatre din Los Angeles. Gala va fi transmisă în direct de postul american ABC şi va fi difuzată în peste 225 de ţări şi teritorii din întreaga lume.
Evenimentul va fi prezentat de Jimmy Kimmel.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
