DJ-ii techno din Berlin caută protecţie culturală din partea UNESCO, includerea în patrimoniul mondial, pentru muzica ce a definit epoca reunificării.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Artiştii din spatele festivalului Love Parde, DJ-ii pionieri ai genului şi impresarii celor mai mari cluburi din capitala germană consideră că sprijinul organismului ONU este vital pentru asigurarea viitorului genului muzical. 

Ritmurile techno au apărut în Detroit la jumătatea anilor 1980, iar când Zidul Berlinului a căzut, berlinezii au adoptat genul drept coloană sonoră perfectă pentru reunificare, scrie The Guardian. Buncărele abandonate, fabricile şi uzinele din estul oraşului erau asaltate de oameni din ambele părţi sărbătorind libertatea.

Covid-19 şi gentrificarea ameninţă supravieţuirea „Berlinului liber, sălbatic şi creativ”, potrivit lui Alan Oldham, DJ din Detroit care a făcut parte din colectivul Underground Resistance şi care trăieşte acum în capitala Germaniei.

„Protecţia UNESCO ar însemna mult pentru menţinerea acelui spirit vechi”, a declarat el pentru Observer. „Spaţii legendare ca Tresor şi Berghain, de exemplu, ar fi protejate ca obiective culturale. Atât de multe locuri s-au închis în cei şapte ani de când trăiesc aici permanent. În alte oraşe, acesta ar fi ciclul natural al cluburilor, dar Berlinul este un alt fel de loc, unde cluburile şi scena creativă reprezintă moneda de schimb a oraşului”.

Oldham, a cărui emisiune radio din anii 1980 a oferit genului techno prima platformă, este unul dintre susţinătorii campaniei grupului Rave the Planet, înfiinţat de Matthias Roeingh, cunoscut ca Dr Motte, DJ-ul care a fondat Love Parade. 

Ei încearcă să convingă autorităţile germane să aplice pentru statutul de patrimoniu cultural intangibil al UNESCO pentru genul techno din Berlin. 

Între activităţile recunoscute cu acest statut se numără genul reggae din Jamaica şi festivalul Kumbh Mela din India, iar festivalul Pride din Amsterdam a fost susţinut de guvernul olandez.

Recunoaşterea genului techno va oferi acces la subvenţii din partea guvernului şi la alte surse de finanţare, iar cluburile ar câştiga protecţie suplimentară în cadrul legislaţiei urbanismului.

Dimitri Hegemann, fondatorul Tresor, club înfiinţat în subsolul unui complex comercial din Berlinul de Est, este un alt susţinător al campaniei. „După căderea Zidului Berlinului, techno a transformat oraşul Berlin. Copiilor din est le-a plăcut, copiilor din vest le-a plăcut şi ei au fost uniţi de acesta. Era ocazia de a încerca ceva nou, la fel ca după Al Doilea Război Mondial în Paris, când Miles Davis a venit cu jazzul cool”, a spus el.

„În 1989, 1990, oameni din ţările din est, precum Polonia, veneau la Tresor, iar ei nu vorbeau engleză. Această nouă generaţie de techno din Detroit, Underground Resistance şi aşa mai departe nu avea cuvinte. Nu existau mesaje tâmpite. Era doar muzică pe care puteam dansa”.

Genul techno este încă parte din structura oraşului, este de părere Peter Kirn, producător muzical şi DJ din Berlin.

„Efectiv, poţi auzi această muzică sunând din toate colţurile. Este chiar peste tot. În alte oraşe, oamenii nu ar accepta muzica foarte grea sau ciudată şi plină de sintetizatoare şi tobe chiar brutale, distorsionate. Nu poţi difuza asta la oră de vârf într-un club, darămite la prânz. Iar aici este complet acceptabil să difuzezi asta la prânz”. 

El a fost iniţial sceptic cu privire la încercarea de a obţine statutul UNESCO, dar a reevaluat: „Mi-am dat seama că este la fel ca în cazul oricărei muzici populare - există mereu acest tip de confruntare între tradiţional şi experimental. Tensiunea dintre acele două lucruri o duce mai departe”.

„Techno a devenit un refugiu al oamenilor care sunt marginalizaţi şi există o atracţie naturală spre Berlin ca loc mult mai permisiv, când vii din locuri care sunt mai puţin permisive”, a adăugat Kirn.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.