Volumul „Omuleţul roşu”, publicat într-o nouă ediţie în italiană, revizuită şi modificată la Sandro Teti Editore din Roma, va fi prezentat pe 18 decembrie, la Circolo dei Lettori din Torino, unde se vor afla scriitoarea Doina Ruşti şi traducătorul Roberto Merlo, profesor la Universitatea din Torino.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Întâlnirea literară cu scriitoarea Doina Ruşti la Torino este organizată de Accademia di Romania in Roma, Circolo dei Lettori din Torino şi Librăria Luxemburg din Torino, în parteneriat cu Departamentul de Limbi şi Literaturi Străine şi Culturile Lumii din cadrul Universităţii din Torino, Sandro Teti Editore din Roma, patronajul Salonului Internaţional de Carte de la Torino şi al Consulatului General al României la Torino.

Doina Ruşti (n. 15 februarie 1957), cu strămoşi veniţi din Muntenegru, turci, evrei şi mai ales români dunăreni, scrie proză caracterizată printr-un balcanism accentuat şi cu un imaginar de surse diverse. Şi-a petrecut copilăria într-un sat din sudul României (Comoşteni), într-o familie de învăţători.

Regulile absurde şi haosul instalat la sfârşitul dictaturii transpar ficţional în „Fantoma din moară”, roman care aduce un univers stăpânit de fantome şi de hierofanii. Romanul a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România, fiind considerat „una dintre cele mai convingătoare şi expresive ficţiuni despre comunismul autohton, publicate în ultimul deceniu” (Paul Cernat). În „Encyclopedia”, de J. A. Weinstock, romanul „Fantoma din moară” este încadrat în stilul neogotic.

În acelaşi registru fantastic sunt scrise şi alte romane. „Zogru” (tradus în italiană, maghiară, spaniolă, bulgară) creează un personaj insolit şi un tip de fantastic înrudit cu cel din picturile lui Chagall, după cum remarca un cotidian din Santiago de Chile. Recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor, a beneficiat de o bursă a guvernului maghiar şi de cronici entuziaste. În aceeaşi manieră sunt scrise şi romanele „Omuleţul roşu” (2004), „Homeric” (2019) şi „Paturi oculte” (2021), dar şi „Mâţa Vinerii”. Acesta din urmă, probabil cel mai tradus roman al scriitoarei, a primit premiul pentru cea mai bună carte tradusă din partea Uniunii Scriitorilor Maghiari, fiind elogiat pentru tipul de imaginar şi pentru stil.

Un loc special îl ocupă romanul „Manuscrisul fanariot” (2015), tradus parţial în engleză, care abordează un tip de realismul magic, fabulatoriu şi liric pe alocuri.

Alte romane adoptă un realism crud, precum „Lizoanca”, despre care presa din ţară şi din străinătate a scris la superlativ, a primit Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, 2009.

La publicarea primei ediţii în italiană a romanului „Omuleţul roşu”, volumul s-a bucurat de cronici pozitive în Italia, fiind apreciată atât originalitea expresiei (după cum scria La Stampa), cât şi complexitatea subiectului (potrivit Il Venerdì di Repubblica) şi tipul de fantastic (relata Stato). 

Doina Ruşti trăieşte în Bucureşti, este scenaristă, iar ocazional face şi regie de film. A regizat un film de scurtmetraj, după povestirea sa „Cristian”, ce a avut premiera la Cannes 2015, fiind selectat şi în alte festivaluri internaţionale. De asemenea, a scris dialogurile pentru „Miracolul din Tekir” (2016) şi scenariul pentru documentarul „The Greek Slave” (r. Germain Kanda), selectionat la One World Romania 2015.

Roberto Merlo este conferenţiar de Limba şi Literatura română la Departamentul de Limbi şi Literaturi străine şi Culturi moderne al Universităţii din Torino. S-a format ca românist la Universităţile din Torino, Cluj-Napoca şi Bucureşti. A publicat numeroase studii consistente despre literatura română contemporană şi despre traducerile de care e bucură scriitorii români în Peninsulă. A tradus numeroase volume din literatură română modernă şi contemporană, mai ales proză: Bogdan Suceavă, Gabriela Adameşteanu, Doina Ruşti: „L’omino rosso” (2012; 2021) şi „Zogru” (2010), dar şi teatru şi poezie (Matei Vişniec şi Marta Petreu).

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.