Răzvan Theodorescu, „unul dintre oamenii aleşi care şi-au lăsat în mod profund amprenta în spaţiul cultural şi social românesc, iIstoric de artă şi doctor în ştiinţe istorice, va rămâne un exemplu de urmat pentru noi toţi”, şi-a exprimat regretul ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, pentru moartea academicianului.
„Cu adâncă tristeţe am aflat despre moartea academicianului Răzvan Theodorescu, unul dintre oamenii aleşi care şi-au lăsat în mod profund amprenta în spaţiul cultural şi social românesc. Istoric de artă şi doctor în ştiinţe istorice, va rămâne un exemplu de urmat pentru noi toţi. Am avut onoarea să ne auzim şi să ne vedem cu diverse ocazii în ultima perioadă şi m-am bucurat de sprijinul Domniei sale în colaborarea ministerului cu Academia, am primit cu recunoştinţă sfaturile preţioase oferite. Director general al Televiziunii Romane imediat după Revoluţie, ministru al Culturii între 2000 şi 2004, Răzvan Theodorescu a fost şi preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene, membru titular al Academiei Române din 2000, al cărei corespondent era din 1993. Profesor al mai multor universităţi din ţară, şi-a închinat întreaga viaţă culturii noastre, îmbogăţind patrimoniul românesc. A fost şi va rămâne unul dintre marii oameni ai acestei ţări. Dumnezeu să îl odihnească în pace!”, a transmis Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu.
Răzvan Theodorescu s-a născut la data de 22 mai 1939, la Bucureşti, şi a urmat cursurile Facultăţii de Istorie, de la Universitatea Bucureşti, unde a devenit şi doctor în ştiinţe istorice, cu teza „Elemente bizantine, balcanice şi occidentale la începuturile culturii medievale româneşti (secolele X-XIV)“.
A publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească şi europeană, aşa cum sunt „Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti – secolele X-XIV”, „Un mileniu de artă la Dunărea de Jos (400-1400)”, „Istoria văzută de aproape”, „Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), I-II”, „Cele 900 de zile ale „manipulării“, „La peinture murale moldave des 15-ème – 16-ème siècles”, „Roumains et Balkaniques dans la civilisation sud-est européenne”, „Europa noastră şi noi” etc şi circa 600 de articole în reviste din ţară şi străinătate.
De-a lungul vieţii a primit numeroase distincţii, în ţară şi peste hotare, şi este Cavaler (din 1997) şi Comandor (din 2003) al Ordinului Artelor şi Literelor al Republicii Franceze, Mare Ofiţer al Ordinului Naţional pentru Merit (din 2000), Cavaler al „Crucii Căzăceşti cu spade“ – Ucraina (2004), Cavaler al Ordinului Purtătorilor de Cruce ai Sfântului Mormânt – Ierusalim (2004), Medalia „A 300ª aniversare a Sankt Petersburgului“ – Rusia (2004), Comandor al Ordinului Militar de România (2012) şi Doctor Honoris Causa a mai multor universităţi din ţară.
Răzvan Theodorescu este laureat al Premiului Herder (1993), printre premiile oferite de-a lungul vieţii aflându-se şi Premiul Bernier al Institutului Franţei (1969), Premiul „Nicolae Bălcescu“ al Academiei Române (1976), Premiul „Flacăra“ (1987) şi Premiul „Nicolae Iorga“ al Centrului Internaţional Ecumenic pentru Dialog Spiritual (1999).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
