Concursul pentru conducerea Muzeului Naţional al Ţăranului Român, câştigat de antropologul Vintilă Mihăilescu, aşa cum, de altfel, anunţase şi fostul ministtu al Culturii, în scrisoarea adresată GDS, va fi reluat, a anunţat Ministerul Culturii, în urma admiterii unei părţi a contestaţiei depuse de celălalt candidat, actualul director al instituţiei, Virgil Niţulescu.
Potrivit Ministerului Culturii, Virgil Ştefan Niţulescu a contestat modul de respectare a procedurii privind organizarea şi desfăşurarea concursului, în conformitate cu prevederile art. 20, alin. (1) din OUG nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură.
”În urma analizării şi soluţionării contestaţiei, comisia de soluţionare a contestaţiilor a admis în parte contestaţia înregistrată la Ministerul Culturii cu nr. 412/2016. Urmare admiterii în parte a contestaţiei depusă de candidatul Virgil Ştefan Niţulescu, Ministerul Culturii va relua procedura de organizare a concursului de proiecte de management organizat pentru ocuparea postului de manager al Muzeului Naţional al Ţăranului Român, în condiţiile legii”, este argumentat în anunţul publicat pe site-ul Ministerului Culturii.
Despre Muzeul Ţăranului Român, Vlad Alexandrescu a spus, în scrisoarea adresată membrilor Grupului pentru Dialog Social (GDS), după demiterea sa, că Virgil Niţulescu, ”actualmente inculpat într-un dosar penal instrumentat de DNA în legătură cu acordarea avizului de declasare pentru anexele Palatului Sutu din Bucuresti, pe vremea când era secretar general în Ministerul Culturii”, a pierdut concursul pentru un nou mandat, în faţa antropologului Vintilă Mihăilescu.
Foştii directori ai Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR), Virgil Niţulescu şi Vintilă Mihăilescu, au susţinut interviul pentru obţinerea unui mandat la conducerea instituţiei muzeale, după ce proiectele lor de management au fost notate cu 7,06, respectiv 7,43.
”Mă recomandă ceea ce am făcut în cei 5 ani şi 10 luni cât am condus muzeul până acum, şi aprecierile pe care le-am primit in partea a foarte multor oameni de cultură şi a oamenilor din public, care au ţinut să aprecieze munca mea, dar şi pragmatismul meu în luarea deciziilor, care, probabil, vine din faptul că am lucrat înainte de a fi consilier la Camera Deputaţilor şi de a fi consilier în Ministerul Culturii şi de a avea apoi o carieră în Ministerul Culturii, până la secretar de stat, am lucrat tot în muzee. Viaţa mea a fost întotdeauna legată de muzee”, a declarat Virgil Niţulescu, pentru News.ro.
El nu a vrut să comenteze cu privire la obiectivele din proiectul lui de management, iar referitor la condiţia de participare potrivit căreia candidaţilor nu trebuie să le fi încetat contractele individuale de muncă, rapoartele de serviciu sau contractele de management pentru motive imputabile în ultimii patru ani, Niţulescu a spus că a depus o plângere la Ministerul Culturii. ”Nu aveau cum să nu mă accepte în concurs, pentru că îndeplineam toate condiţiile legale să mă prezint la concurs”, a mai declarat, pentru News.ro, Virgil Niţulescu.
Virgil Ştefan Niţulescu, care a ocupat funcţia de director MNŢR în anul 2010, funcţie din care a fost eliberat printr-un ordin emis de ministrul Culturii în data de 17 martie 2015, după ce activitatea lui la conducerea muzeului, pe anul 2013, a fost evaluată cu nota 7,07. El a fost numit manager interimar al instituţiei, până la organizarea unui nou concurs pentru ocuparea postului.
Antropologul Vintilă Mihăilescu a fost director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din februarie 2005 până în mai 2010.
Antropologul Vintilă Mihăilescu, candidat în concursul pentru obţinerea unui nou mandat la conducerea Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR), a transmis, pentru agenţia de presă News.ro, că principala miză strategică a proiectului său este de a transforma muzeul într-un ”hub creativ al modernităţii tradiţiilor”.
”În ceea ce priveşte proiectul meu managerial, acesta porneşte, inevitabil, de la viziunea întemeietorilor săi, care este una filosofică înainte de a fi una estetică, şi care a pus mai presus de toate condiţia de «muzeu viu». MŢR este un muzeu al «omului tradiţional», de pretutindeni şi din fiecare dintre noi şi este un muzeu identitar doar în măsura în care Ţăranul intră în identitatea noastră naţională. Pornind de aici, principala miză strategică a proiectului este aceea de a transforma MŢR într-un hub creativ al modernităţii tradiţiilor”, a spus Vintilă Mihăilescu.
El a adăugat că acest hub ar urma să exploreze tradiţiile româneşti - materiale, tehnice şi spirituale, ”nu doar ca informaţii despre trecut, ci şi ca resurse pentru viitor”.
”Raportarea la natură, meşteşugurile, tehnicile, materialele folosite, toate acestea sunt şi un potenţial naţional uriaş, încă neutilizat la justa sa valoare şi care poate constitui un atu competitiv într-o lume preocupată tot mai mult de dezvoltare durabilă şi eco-economie”, a mai spus antropologul.
Vintilă Mihăilescu a menţionat că are în vedere cinci programe strategice, între care se numără ”Bio-economie şi tradiţii creative”, ”Trans-patrimoniu” (construirea unor reţele inter-muzeale, precum Reţeaua muzeelor săteşti, Homo Balcanicus), şi ”Triunghiul muzeelor de la Şosea”, reunind potenţialul cultural şi urbanistic al celor trei muzee învecinate - Muzeul Grigore Antipa, Muzeul de Geologie şi Muzeul Ţăranului Român.
Celelalte programe strategice sunt ”Muzeul boierului român, ca un complement organic al Muzeului Ţăranului Român”, şi ”Muzeul misionar” - difuzarea şi valorificarea resurselor materiale şi de cunoaştere ale muzeului în afara spaţiului muzeal, mai ales în perioada şantierului şi mai ales în spaţii deprivilegiate cultural.
Vintilă Mihăilescu a mai explicat că poate face aceste lucruri, ”şi multe altele”, chiar în condiţiile în care subvenţiile de la stat au scăzut cu 12% în ultimii trei ani, mutând accentul pe proiecte, parteneriate public-privat, activităţi de strângere de fonduri şi introducerea muzeului în circuitele turistice profesioniste.
”Şi schimbând concepţia despre vizitator: acesta nu trebuie considerat doar persoana care trece pragul clădirii muzeului, ci orice altă persoană care beneficiază de patrimoniul, informaţia şi expertiza muzeului, prin ieşirea muzeului din spaţiul său fizic în alte spaţii publice, precum şi în spaţiul virtual”, a adăugat antropologul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
